Prof. Dr. Simona Gurzu, Medic Șef Secție: „Investiția cea mai dificilă este în oamenii de lângă noi”

Prof. Dr. Simona Gurzu, Medic Șef Secție al Serviciului Clinic de Anatomie Patologică din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș, ne spune, într-un interviu pe care ni l-a acordat, povestea dezvoltării serviciului care are un rol major în punerea unui diagnostic corect și în stabilirea unei terapii individualizate pentru pacient în baza prelucrării țesuturilor îndepărtate din organismul uman.

Care este povestea Serviciului Clinic de Anatomie Patologică din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș din punctul dvs. de vedere, cum s-a dezvoltat, ce rol joacă în cadrul unității medicale și ce ar fi important să cunoaștem despre acest serviciu ca potențiali pacienți?

Prof. Dr. Simona Gurzu: Am devenit șef de secție în toamna anului 2016. Am preluat de la profesorii mei, Prof. Dr. Jung Ioan și Prof. Dr. Egyed-Zsigmond Emeric, care mi-au fost și mentori, nu doar partea administrativă, ci și partea de implicare umană. Am știut încă de la început că voi avea de coordonat o echipă constituită din peste 50 de persoane care include medici, chimiști, asistenți medicali, tehnicieni de laborator, registratori, autopsieri și îngrijitori. Este un departament al spitalului în care diagnosticul se îmbină cu cercetarea, iar cercetarea are aplicații directe în procesul educațional pe care îl oferim Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie ”George Emil Palade” din Târgu Mureș. Așadar, este un departament clinic care deservește un spital și o universitate. În privința Spitalului Clinic Județean de Urgență din Târgu-Mureș, Serviciul Clinic de Anatomie patologică constituie baza de prelucrare a tuturor țesuturilor îndepărtate din organismul uman. Aici se prelucrează cu atenție fiecare biopsie, preparat citologic sau piese mari de rezecție chirurgicală. Deservim, prin contract, și Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant din Târgu-Mureș, dar avem contracte și cu alte spitale private și de stat din județele Mureș, Sibiu și Harghita. Ca volum de muncă, este unul dintre cele mai mari servicii de anatomie patologică din țară.

Cum a evoluat serviciul, din punct de vedere al investigațiilor efectuate, numărului de angajați, dotări ș.a. și în raport de evoluția acestei specialități la nivel național, european și internațional? Care sunt serviciile pe care le oferiți/investigațiile pe care le efectuați și care este adresabilitatea?

S.G.: Am preluat administrarea acestui serviciu clinic propunându-mi două obiective principale: atragerea de fonduri și modernizarea aparaturii utilizate, pentru creșterea complexității investigațiilor efectuate, respectiv organizarea unui serviciu clinic în care diagnosticul și cercetarea să se întrepătrundă, așa cum am văzut că se întâmplă în alte laboratoare din Europa, Coreea de Sud sau Japonia, unde m-am format ca și clinician și cercetător. Cu sprijinul conducerii celor două instituții, am reușit să atragem personal calificat, în prezent lucrând într-o echipă interdisciplinară de 58 de persoane. Avem personal medical și cadre didactice ale căror scop comun este pacientul și binele acestuia.

Am dezvoltat, în cadrul serviciului, împreună cu echipa pe care o coordonez, un laborator care poate concura cu laboratoarele internaționale, aspect confirmat recent de echipa Societății Internaționale de Neuropatologie care a vizitat laboratorul în cadrul unui workshop organizat în Târgu Mureș, moment în care ni s-a confirmat că avem atât aparatură, cât și personal calificat care să certifice calitatea serviciilor efectuate. Astfel, putem prelucra țesutul pacientului, de la păstrarea în pungi vidate, inscripționate cu coduri de bare, până la secționare, prelucrare histologică, imunohistochimică și moleculară, respectiv arhivare în sistem digitalizat. Firesc, există loc de mai bine, iar investigațiile în anatomie patologică au încă costuri suficient de mari pentru a fi acoperite, de multe ori, cu dificultate. Este, însă, rolul șefului de secție de a face rost de fonduri, în interesul binelui pacientului care poate primi un diagnostic complex. Întrucât în cadrul spitalului beneficiază de servicii clinice pacienți din diferite colțuri ale țării, putem spune că deservim orice pacient care are încrederea de a veni și a beneficia de o intervenție chirurgicală, endoscopică sau excizională, în spitalul nostru.

Principalul beneficiar al investițiilor este pacientul

Ce investiții au fost realizate de-a lungul timpului în infrastructură, echipamente și orice alte investiții necesare funcționarii și dezvoltării într-o piață extrem de competitivă?

S.G.: După cum am menționat, fiind medic, dar și cadru didactic, mi-am propus să avem un serviciu clinic în care să formăm rezidenți, să educăm, să desfășurăm cercetare și să diagnosticăm. În anatomie patologică nu te poți dezvolta dacă nu aplici pentru proiecte de cercetare care să-ți permită achiziționarea de aparate scumpe, dar și de consumabile aferente acestora. De aceea, pentru un diagnostic de calitate și complex, am achiziționat aparatură atât din fondurile Ministerului Sănătății, fonduri proprii ale spitalului, precum și din fondurile de cercetare obținute prin competiții desfășurate prin universitate.

Principiul echipei noastre de cercetare este că, atunci când aplici pentru un proiect de cercetare, te gândești în primul rând cum ai putea îmbunătăți calitatea diagnosticului pe care tu îl oferi pacientului. Cei peste 15 doctoranzi cu care lucrăm au înțeles acest principiu, astfel că, de la intervenția chirurgicală până la terapia oncologică personalizată, echipa interdisciplinară lucrează pentru ca pacientul să fie investigat complex și să primească servicii optime de diagnostic, intervenție și terapie individualizată.

Întrucât prelucrăm zilnic peste 230-250 de blocuri de parafină și lame histologice pe care trebuie să le păstrăm, conform legii, 30, respectiv 10 ani, am reușit să dotăm secția cu aparatură care permite trasabilitatea probelor în sistem parțial digitalizat, de la printare coduri de bare pe blocuri și lame histologice, până la păstrare probe și arhivare digitalizată, aspect imperios necesar atunci când lucrezi cu un număr așa de mare de probe.

Prelucrarea probelor se face, în cea mai mare parte, automatizat, de la prelucrare țesuturi, până la colorare lame și montare pe lamă. Prelucrând lunar peste 1.000 de cazuri și având zilnic peste 10-12 decese, a fost necesară achiziția de mese de prelevare și de autopsie care să permită absorbția substanțelor toxice și protecția personalului.

În plus, am trecut de la examinările clasice Papanicolau, pe frotiuri de sticlă, la prelucrarea citologiilor în mediu lichid, aspect care crește costurile, dar și calitatea serviciilor efectuate.

Am modernizat Laboratorul de Imunohistochimie unde se prelucrează zilnic peste 70-80 de secțiuni, în prezent lucrându-se în paralel cu două aparate, dintre care unul complet automatizat, care poate efectua și determinări de hibridizare in situ, necesare identificării amplificărilor genice, identificării unor infecții virale, dar și altor determinări efectuate în scop diagnostic, prognostic (prezicere a evoluției) sau predictiv (util orientării terapeutice).

După ce țesuturile au fost prelevate, incluse în parafină, secționate, colorate și montate pe lamă, cu ajutorul aparaturii performante existente în laborator, sunt examinate la microscop de echipa medic specialist/primar – medic rezident. Pentru aceasta, avem trei microscoape cu multicapete și fiecare medic, respectiv rezident, au microscoapele individuale, care sunt ca stetoscopul pentru medicul clinician. Având 16 medici rezidenți și 12 medici specialiști/primari, a fost nevoie de un efort financiar semnificativ pentru a asigura aceste microscoape, cele mai multe fiind dotate și cu camere de achiziții imagini.

După examinarea secțiunilor la microscop, medicul solicită colorații speciale, histochimice sau imunohistochimice, efectuate de tehnicieni, colorații imperios necesare pentru a stabili un diagnostic precis, dar și pentru a ghida oncologul în stabilirea protocolului terapeutic. Și aici costurile sunt mari, în prezent lucrând cu peste 100 de anticorpi de imunohistochimie.

Sunt situații, însă, în care diagnosticul este dificil de stabilit și e necesar consultul altor medici din laborator și, nu rareori, din alte centre universitare din țară sau din străinătate. Până în urmă cu o lună, dacă aveam nevoie de un consult extern, medicul, pe propriile costuri, trimitea lamele histologice prin poștă, către centre de diagnostic din străinătate, și aștepta un răspuns, care pentru pacient putea însemna viață sau moarte. Pentru a evita acest proces, am achiziționat recent, printr-un proiect PNRR depus prin universitate, un sistem modern de scanare a secțiunilor histologice, care permite telepatologie, respectiv consult interclinic la distanță, utilizând microscoape virtuale. Este un mare plus al laboratorului, întrucât sistemul achiziționat, cu o investiție de sute de mii de euro, permite și cuantificări digitalizate ale secțiunilor histologice, efectuate în scop diagnostic sau de cercetare (de exemplu, pentru ca pacientul să primească terapie cu un anumit medicament e necesar să cuantificăm câte celule sunt marcate de un anumit marker și, în funcție de proporția pozitivității, se permite sau nu terapia – sistemul poate cuantifica cu obiectivitate și precizie, în timp scurt, oferind și reproductibilitate), dar și modernizarea procesului didactic.

Și dacă toate aceste realizări au implicat sute de mii de euro, partea cea mai scumpă a laboratorului este cea în care lucrăm cu ADN-ul pacientului. Am înființat, în anul 2017, în cadrul serviciului nostru, cu acordul Ministerului Sănătății, un Laborator de Biologie Moleculară și un Centru de Cercetare în Oncopatologie și Medicină Translațională, activitatea acestora fiind coordonată de medicul genetician Șef lucrări Dr. Kovács Zsolt. În cadrul acestor laboratoare, cu investiții în aparatură care depășesc cu mult 1 milion de euro, oferim servicii de biologie moleculară, care se referă la determinări genetice, în scop diagnostic și terapeutic. Întrucât Casa Națională de Asigurări (CNAS) nu decontează, încă, aceste servicii, facem eforturi de acoperire a costurilor consumabilelor din fondurile spitalului, ale universității sau din cercetare. Principalul beneficiar este pacientul, mai ales pacientul în stadiu metastatic, a cărui viață depinde de prescrierea unui medicament pe baza informației genetice  a tumorii îndepărtate din organismul său.

„Tot ceea ce facem implică onestitate și muncă în echipă”

Care au fost cele mai mari provocări cu care v-ați confruntat în mandatul dvs. și cum le-ați depășit?

S.G.: Încă din anul 2014 am făcut demersuri la Ministerul Sănătății pentru decontarea serviciilor de biologie moleculară, imperios necesare pacientului cu cancer. Deși procesul a fost anevoios, în timp, s-au alăturat și alți colegi acestui demers, pentru ca, în final, în anul 2023 să se finalizeze o Lege a cancerului care ar fi trebuit să confere pacientului oncologic acces la serviciile de biologie moleculară.

Din nefericire, condițiile impuse, pentru a putea accesa intrarea în programul propus, nu au facilitat accesul serviciilor de anatomie patologică din spitalele de stat. Deși aveam aparatura necesară și personal calificat, nu am deținut toate documentele solicitate, unele dintre ele imposibil de a fi fost avute la acel moment, documente fără de care, tehnic și fără a pune în pericol viața pacientului, am fi putut porni cu succes munca în laboratorul creat. Am făcut demersuri la Ministerul Sănătății pentru modificarea unor condiții de intrare în program, dar și pentru includerea unor tipuri de cancere care nu erau inițial cuprinse în program. În prezent, deși există încă provocări, pregătim documentația stufoasă, necesară intrării în acest program, și sperăm ca interesul pacientului să primeze, iar cei responsabili de această lege să înțeleagă că orice prelungire sau îngreunare a procesului legislativ înseamnă vieți pierdute.

Este extrem de greu să concurezi cu serviciile private, nu pentru că nu am avea posibilități tehnice sau expertiză, ci pentru că uneori în legislație există impedimente. Sperăm, însă, că și aceste aspecte vor fi remediate, deoarece, în zilele noastre, tratamentul oncologic nu se poate face fără determinări genetice, iar modul în care se realizează în prezent implică transportul blocurilor de parafină între orașe, la acele laboratoare care au accesat programul de cancer, ceea ce pentru pacient înseamnă timp pierdut. În plus, dacă vorbim de un țesut bioptic, respectiv de un fragment extrem de mic recoltat, de exemplu, bronhoscopic, la un pacient cu cancer pulmonar, dacă determinările de histologie, imunohistochimie și biologie moleculară se fac în centre diferite, asta înseamnă secționări din același fragment de mai multe ori, riscându-se epuizarea țesutului și imposibilitatea de a avea un diagnostic complet. Dacă țesutul s-ar prelucra în totalitate în același loc, secțiunile s-ar efectua de o singură persoană, aspect care implică economie de țesut, costuri mai mici, eficiență și timp câștigat.

O altă provocare a sistemului de stat este sistemul de licitații publice care te împiedică, de multe ori, să achiziționezi consumabilele cele mai performante și aparatura cea mai modernă. Câștigă o licitație cel care oferă prețul cel mai mic și, la fel ca în supermarket, acest aspect poate indica calitatea cea mai slabă. De exemplu, lame microscopice ieftine înseamnă să se spargă, la prelucrarea automată, una din cinci, să pierd secțiunea de pe lamă, să iau procesul de la capăt, aparatul cu care lucrez să se dezechilibreze, să am erori tehnice și să investesc mai mulți bani în repararea aparatului utlizat, care se va defecta mai repede. Este doar un exemplu, ca să nu mai vorbim de consumabilele utilizate, de a căror precizie depinde rata diagnosticului fals pozitiv sau fals negativ.

O altă problemă spinoasă a acestor licitații este legată de aparatură. Dacă există pe piața internațională un singur aparat care face o anumită tehnică, care implică, de exemplu, modernizarea muncii în laborator și, implicit, scăderea nevoii de resursă umană și reducerea erorilor, riști să fii contestat și să ți se anuleze licitația pentru că dorești să achiziționezi ceva ce există la un singur producător. Astfel, chiar dacă faci rost de fonduri, nu le poți utiliza eficient. Este o situație cu care ne confruntăm în prezent, deși intențiile sunt de modernizare a muncii în laborator, încercând aducerea în România a acelor aparate de top care să ne ajute să fim performanți și să dăm totul pentru ca pacientul să beneficieze de un diagnostic corect, sistemul medical să cheltuie banii eficient, iar personalul medical să beneficieze de confortul digitalizării și modernizării imperios necesare epocii în care trăim. Îmi doresc să dezvolt un sistem de stat și să nu fiu obligată să migrez spre privat. Este trist ce se întâmplă atunci când interesele financiare primează.

Dacă ar fi să realizați un top al premierelor Serviciului de Anatomie Patologică pe care îl coordonați, cum ar arăta acesta?

S.G.: Am înființat, după cum am menționat, Laboratorul de Biologie moleculară, în anul 2017, bazele acestuia fiind puse cu bani obținuți în 2012 în cadrul unei Burse de cercetare UNESCO-L’Oreal “Pentru femeile din știință”. Deși nu îmi cerea nimeni facturi și investiții în ceva anume, acea bursă a fost utilizată pentru achiziția primelor aparate de biologie moleculară. Apoi, laboratorul a devenit funcțional din anul 2018, cu fonduri obținute în cadrul proiectului de cercetare PCCF 20/2018.

Cu aceste fonduri, am efectuat determinări utile oncologului, în perioada 2018-2023, pentru peste 500 de pacienți. Firesc, oncologul, pentru un tratament corect, era necesar, uneori, să solicite și investigații suplimentare. În prezent, pregătind intrarea în programul de cancer, am demarat efectuarea secvențierii genice, pentru cazuri metastatice, având indicația medicului oncolog din echipa interdisciplinară, fiind la stadiul de validare externă a determinărilor. Pentru aceasta, suntem, din cunoștințele noastre, singurul spital de stat din România care nu este Institut de Oncologie, nu este inclus în programul de cancer, dar are aparatura necesară și personal calificat și efectuează deja secvențiere genică din fonduri proprii ale spitalului, pentru pregătirea intrării în programul de decontare a acestor servicii de către CNAS. Suntem performanți și în alte aspecte, dar lăsăm rezultatele să vorbească de la sine. Pot garanta că tot ceea ce am realizat, ca echipă, a fost făcut cu onestitate și punând pe prim plan interesul pacientului. Firesc, putem face și greșeli, pentru că orice început de drum este anevoios, dar nu poți deveni un înotător performant dacă nu ai curaj să pășești în apa adâncă, inițial cu teamă, apoi cu echipament de protecție și, în cele din urmă, cu sentimentul că ai făcut ce trebuie și te eliberezi.

“Să avem înțelepciunea de a ne proteja sufletul”

Cât e de ușor/complicat să atrageți resursă umană, să o mențineți și să o dezvoltați; e nevoie de o specializare continuă în domeniu? Dacă da, ce presupune din punct de vedere financiar, uman, material, ca timp?

S.G.: Resursa umană este cea mai prețioasă investiție într-un laborator performant. Nu este dificil să o atragi, e mai dificil să faci tânăra generație să înțeleagă că perfomanța nu se cuantifică întotdeauna în suma care intră în buzunarul tău și nici în funcțiile pe care le poți obține repede și fără efort suplimentar. Partea financiară nu este cea mai atractivă, raportându-ne la volumul de muncă, iar participarea la conferințele internaționale de profil este costisitoare, dar imperios necesară dezvoltării.

În patologie și biologie moleculară, lucrurile se schimbă extrem de repede, de aceea, pentru a ține pasul cu noile tendințe diagnostice și terapeutice, e nevoie de specializare continuă. Avem colegi perfomanți și dedicați muncii în laborator și ne impunem să transmitem noilor generații valori care țin de excelență, dar e complicat, uneori, să înțelegem că excelența și calitatea înseamnă efort financiar, ore suplimentare, dedicare și dorința de a crește într-o lume extrem de competitivă. Suntem o echipă relativ tânără, cu entuziasm și implicare pe cele trei domenii prioritare: diagnostic, educațional și cercetare.

Este important să menționez că, în cadrul serviciului pe care îl coordonez, calitatea și importanța personalului nu țin de funcția deținută, deoarece, fiind vorba de tehnici extrem de fine și de coduri de bare care identifică un pacient, fiecare membru al echipei este extrem de important și o greșeală făcută de unul dintre noi, de la intrarea și preluarea țesutului pe secție, până la păstrarea probelor și eliberarea diagnosticului, poate avea consecințe grave.

Cum arată cifrele anului trecut în raport cu 2022 – număr de investigații (total și segmentat pe tip de investigație), buget alocat ș.a.?

S.G.: Deși, aparent, numărul de spitalizări a fost similar, numărul intervențiilor chirurgicale a crescut semnificativ, dar, din păcate, vorbim de extrem de multe cazuri de cancere metastatice sau depășite chirurgical. Asta implică costuri crescute și efort suplimentar al sistemului medical, din punct de vedere financiar și al resursei umane. Dacă în anii 2021-2022 prelucram 150-180 blocuri de parafină pe zi, acum depășim frecvent numărul de 250 blocuri. Se prelucrează tot atâtea lame histologice, iar numărul cazurilor examinate depășește ușor 1.200 cazuri pe lună, respectiv peste 100.000 de cazuri pe an. Dacă în anii trecuți vorbeam de cazuri în care aveam nevoie de fragmente mai puține de țesut, pe care le examinam la microscop, în prezent, tipul leziunilor examinate, tumorale sau netumorale, s-a diversificat și e necesar să includem mai multe fragmente tisulare pentru un diagnostic de precizie. Dacă, de exemplu, cancerele de colon arătau relativ la fel, la microscop, în urmă cu 5 ani, în prezent ne confruntăm cu cazuri rare, dificile și greu de diagnosticat. Întrucât de ceea ce noi vedem depinde decizia medicului oncolog, responsabilitatea este enormă. În plus, întrucât terapia individualizată a pacientului implică determinări imunohistochimice și de biologie moleculară, toate aceste cazuri complexe necesită investigații multe și foarte scumpe. Putem cheltui, pe un caz, de la 200 lei până la câteva mii de lei. Doar pentru consumabile, bugetul necesar e mai mult decât dublu, comparativ cu anii trecuți. Ești obligat, însă, pentru pacientul din spital, să efectuezi toate investigațiile posibile, pentru un diagnostic corect și complex. Deși discutăm de cifre, îmi place să spun că numărul vieților salvate, datorită tratamentului prescris individualizat, de către oncolog, luând în considerare diagnosticul anatomopatologic, a crescut semnificativ. În aceste condiții, este o mândrie faptul că, și în spitalele de stat, poți face performanță, deși eforturile sunt imense. Contează extrem de mult fondurile pe care cei care se ocupă de asta îți permit să le utilizezi.

Colectivul Serviciului de Anatomie Patologică și Dvs. sunteți preocupați de cercetarea științifică, ce rezultate ați obținut în acest domeniu și ce presupune astăzi cercetarea științifică față de acum unul sau două decenii?

S.G.: M-am format, împreună cu colegii mei, ca și cadru didactic, cercetător și diagnostician. Cercetarea înseamnă, în colectivul nostru, obținerea de fonduri pentru îmbunătățirea tehnicilor de diagnostic și identificarea unor markeri utili terapiei individualizate a pacientului cu cancer. Avem colaborări interdisciplinare și multe echipe din sfera clinică, respectiv doctoranzii și coordonatorii acestora lucrează împreună cu noi. Cercetarea implică muncă asiduă, nenumărate ore petrecute la microscop sau cu pipeta în mână, dar atunci când vezi teze de doctorat finalizate, publicarea rezultatelor în reviste de top internațional și prezentarea acestora la Conferințe naționale și internaționale, nu poți decât să realizezi că e bine ce faci și să fii impulsionat să mergi mai departe. Aplicăm frecvent pentru proiecte de cercetare, care ne permit achiziționarea de consumabile și aparatură, dar și încercarea de a pătrunde dincolo de aspectele deja cunoscute, și de a identifica acele subtilități tisulare care, poate, cândva, vor schimba ceva într-un protocol terapeutic. Avem publicații din cele mai diferite aspecte ale patologiei, deoarece fiecare membru al echipei are o temă de cercetare diferită, teme care se întrepătrund uneori. Nu mai poți, în zilele noastre, să separi cercetarea de clinic și doar dacă reușești să le întrepătrunzi, poți să obții rezultate utile, cu impact pe termen lung.

Ce perspective aveți în continuare pentru Serviciul Clinic de Anatomie Patologică – planuri de modernizare, extindere, dotări, introducerea de noi tipuri de investigații, creșterea numărului de membri ai echipei etc.?

S.G.: Mi-ar plăcea să spun că dorim să extindem echipa, dar statul de funcții nu ne permite întotdeauna să realizăm acest aspect. O provocare este identificarea de noi spații de lucru, deoarece orice modernizare vine în spate cu necesitatea extinderii. În prezent, avem planuri, dar planurile rămân planuri…, când se vor concretiza, vă vom informa. După cum ați menționat, e o lume competitivă. Mi-aș dori să văd că această competiție este a noastră cu noi înșine și nu concurăm cu alții pentru a fi noi mai presus de ei. Doar așa se poate dezvolta o societate, dacă investești în tine și în cei din jurul tău și reușești să schimbi micromediul. Sper că în scurt timp vă vom informa cu privire la concretizarea planurilor de modernizare. Până atunci, îmi doresc să avem înțelepciunea de a ne proteja sufletul, de a crea un mediu sigur de lucru, în care fiecare să înțeleagă că are un rol și o responsabilitate. Investiția cea mai dificilă este în oamenii de lângă noi.

A consemnat Ligia VORO