Vocile Cetății. Europa măreață din nou

Dacă calendarul mayas s-a oprit în 2012, iar Baba Vanga și marii prezicători sunt lăsați în uitare iată că anul 2024 este unul crucial în istoria națiunilor despre care respectivii nu au zis nici pas. Și asta nu numai pentru că sunt alegeri cam pe toate continentele, dar și pentru că natura își face de cap. Alegerile locale din România desfășurate în iunie 2024 în care “căsnicia” dintre un PNL în disperare să piardă din ciolan s-a luat cu acte în regula cu “ciuma roșie“ PSD pe care o blama și o spurca în ultimul hal nu mai poate continua. Și asta dacă raționamentul revine în capul așa zișilor politicieni care au reușit să lase cu gura căscată un electorat cu o clasă mai sus de o turmă de oi dar mai ales și-au alungat membrii de partid care mai credeau în realități și valori lăsând loc oportuniștilor pentru care  banii nu au miros, iar scopul scuză mijloacele. Și pentru că ce s-a hotărât la “căsnicie” nu mai este valabil după ce au spus DA, iată că alegerile prezidențiale pot să pună punct stabilității politice din România, aspect care totuși este lăsat de mass media în umbra cazurilor de întârzieri sau anulări de curse aeriene ale cui credeți? Sigur, ați ghicit, Wizz Air în principal care pune motivul pe seama ciudățeniilor meteorologice ca să aibă asigurată exonerarea de la plata despăgubirilor.

Dar alegerile prezidențiale sunt și tema crucială în SUA unde se dă ”ora exactă” și unde globaliștii simt că pierd pe mâna democratului Biden în favoarea arhicunoscutului Donald Trump ca prieten al lui Putin, acesta din urmă ce șade bine merci înca 6 ani la Președinția Rusiei după niște alegeri “ca în brânză” din martie 2024.

Dar fierbinți sunt și alegerile pentru Președinția Franței din 30 iunie 2024, în care Macron care a vrut să joace politic corect, poate să fie perdant în fața lui Marine Le Pen, extrema dreaptă a Franței în politică și nu în naționala de fotbal, echipă care face mai mult o figurație în Campionatul European din zilele acestea.

Bun, veți zice, ce-i cu atâta președinție? Păi nimic altceva decât faptul că din 1 iulie 2024 Ungaria revine la ”butoanele” Uniunii Europe pentru un nou mandat de președinție pentru 6 luni și unde Viktor Orbán, câștigător al alegerilor naționale cu aproape 45%, poate să dea o nouă direcție Uniunii. Asta elegant spus întrucât deși clar definite obiectivele pe care acesta le-a transmis că le urmează la Președinția Uniunii oricând, așa cum îl cunosc,

Orbán poate apela la o găselniță în care să-și satisfacă interesele. Orbán ce este prieten cu Donald Trump și cu Putin, dar știe că la nivelul Uniunii trebuie să fie prieten cu Macron și cu Giorgia Meloni pe care i-a și vizitat, dar are puține speranțe mai ales întrucât jocurile la nivelul Uniunii au fost deja negociate și aranjate pentru un nou mandat al Ursulei von der Leyen, aceasta din urmă cu susținătorii ei din PPE făcând destule concesii extremei dreapta.

Totuși, sunt câteva aspecte peste care în mod normal Orbán nu poate trece în ceea ce înseamnă imigrantii și ajutorul Ucrainei, deși de acestea depinde deblocarea celor 19 miliarde de euro asistență pentru economia Ungariei din partea UE.

Mai mult, așa cum PNL care spunea că niciodată nu va face alianță cu PSD vom vedea dacă cei de la AUR, critici virulenți ai Ursulei, vor întoarce armele cu 180 de grade sub auspiciul că așa le este mai bine la nivel european.

În, rest nimic nou sau cum zice Rilu, un vechi și drag prieten, ”restul este tăcere”. Dar dacă luăm în calcul că Orbán și-a început de luni, 1 iulie 2024, Președinția UE cu un Tedeum la Catedrala romano-catolică din Bruxelles, este totuși un semn care merită de urmărit, sub titlul ”Make Europe Great Again”, în paralel cu Campionatul European de Fotbal.

Petru Ștefan RUNCAN