Elitele românești din Sighișoara: Istorie, cultură și supraviețuire într-un oraș dominat de sași

3 septembrie 2024

Sighișoara, cunoscută ca un bastion al culturii săsești încă din secolul al XIII-lea, ascunde în spatele zidurilor sale o poveste mai puțin cunoscută, dar la fel de fascinantă: istoria comunității românești care a înflorit în umbra dominației germane. Detalii inedite despre această comunitate și contribuțiile sale remarcabile în teologie, artă și literatură au fost dezvăluite de Nicolae Teșculă, directorul Muzeului de Istorie din Sighișoara, în volumul său recent publicat, „Contribuții la Istoria românilor din Sighișoara”.

O comunitate în ascensiune

Cartea directorului, apărută la editura Mega din Cluj-Napoca, oferă o perspectivă amplă asupra modului în care românii din Sighișoara și-au construit o identitate puternică și au crescut o elită intelectuală și culturală într-un mediu dominat de sași. În timp ce sașii constituiau majoritatea populației până în 1945, comunitatea românească s-a dezvoltat în zonele periferice ale cetății, cum ar fi actualul cartier Cornești. Acolo, la poalele cetății, a fost ridicată în secolul al XVIII-lea o biserică ortodoxă, care a devenit nucleul spiritual și social al comunității românești.

Un rol central în această dezvoltare l-a avut familia preotului Zaharia Boiu, o figură proeminentă în comunitate, în jurul căreia s-au coagulat atât viața religioasă, cât și inițiativele educaționale și culturale. De asemenea, lucrarea lui Teșculă subliniază contribuțiile altor familii românești, precum cea a negustorilor Demian, care s-au remarcat nu doar prin activitățile economice, ci și prin implicarea lor în viața culturală și spirituală a orașului.

Contribuții remarcabile în artă și cultură

Unul dintre cei mai renumiți membri ai familiei Demian, pictorul de biserici Anastase Demian, a lăsat o moștenire impresionantă în arta religioasă a vremii. El a pictat catedralele din Timișoara și Cluj, dar și Biserica Sfânta Treime din Sighișoara, contribuind astfel la patrimoniul cultural românesc și transilvănean. Pe lângă Anastase Demian, familia sa a dat și alte personalități marcante, cum ar fi Otto Demian, ofițer în armata austro-ungară, și Ioan Șandru, senator al orașului și unul dintre primii români absolvenți ai Gimnaziului Săsesc din Sighișoara.

Rolul școlii ortodoxe în formarea elitei românești

Lucrarea lui Nicolae Teșculă explorează și rolul educației în formarea elitelor românești din Sighișoara. În acest context, școala confesională ortodoxă a jucat un rol esențial. Situată inițial în Cetate, pe actuala stradă a Cositorarilor, și apoi pe strada Bastionului, această școală mixtă a fost un loc unde tinerii români primeau o educație solidă, pregătindu-se pentru cariere diverse, de la teologie la comerț și meșteșuguri, explică acesta, potrivit agerpres.ro.

Începutul secolului XX marchează apariția primei învățătoare la școala profesională ortodoxă, Cornelia Ciceiu, nepoata protopopului Zaharia Boiu, care a jucat un rol important în educația generațiilor următoare. Mulți dintre absolvenții acestei școli au devenit ulterior preoți sau învățători în satele din jurul Sighișoarei, contribuind astfel la consolidarea identității românești în regiune.

Transformări sociale și economice

Cartea „Contribuții la Istoria românilor din Sighișoara” oferă și o analiză detaliată a schimbărilor economice și sociale din oraș în perioada modernă. Secolul al XVIII-lea, marcat de epidemii și conflicte militare, a adus declinul sistemului de bresle, care fusese un pilon al economiei săsești. Cu toate acestea, procesul de modernizare a orașului a creat oportunități pentru românii din Sighișoara, care au reușit să-și trimită copiii la școli superioare și să-și croiască un loc în elita locală.

Volumul lui Nicolae Teșculă reușește să aducă în prim-plan o parte importantă a istoriei Sighișoarei, prea puțin cunoscută până acum: contribuția esențială a comunității românești la dezvoltarea culturală și spirituală a orașului. Prin intermediul acestei lucrări, se evidențiază nu doar reziliența românilor într-un mediu dominat de o altă cultură, ci și modul în care au reușit să se afirme și să își creeze propriile elite, contribuind semnificativ la diversitatea și bogăția culturală a Sighișoarei.