Bookfest Târgu Mureș. Religia clandestină în documentele poliției secrete

Volumul „Religia clandestină în documentele poliției secrete: O istorie în imagini”, coordonat de Anca Șincan și James Kapaló, a fost prezentat în cadrul ediției din acest a a Bookfest Târgu Mureș. În cadrul evenimentului desfășurat sâmbătă, 28 septembrie, de la ora 18:00, au vorbit despre carte cercetătorii științifici Anca Șincan, Ionuț Biliuță și Cornel Sigmirean. Discuția a fost moderată de Gabriela Maaz, director de promovare al editurii Humanitas. 

„Această carte este un efort făcut după încheierea unui proiect european de cercetare care a durat 4 ani. Proiectul a fost coordonat de profesorul James Kapaló, de la Universitatea din Cork (Irlanda n.r.). Este un proiect de cercetare finanțat de European Research Council, care compara România, Ungaria și Republica Moldova pornind de la acest aspect al clandestinității religioase și cum se regăsește el în arhive”, a explicat Anca Șincan, cercetător științific în cadrul Institutului de Cercetări Socio-Umane „Gheorghe Șincai” din Târgu Mureș.

De ce poliție secretă și nu Securitate

Pornind de la titlul volumului, Anca Șincan a explicat că fenomenul religiilor clandestine, urmărite de instituții de informații ale statului, începe din perioada interbelică. „De ce tot timpul spun poliție secretă și nu spun Securitate? Pentru că această clandestinitate religioasă nu începe cu regimul comunist. E o tendință în istoriografia de a o începe în 48, pentru că atunci este un grup masiv care intră în legalitate – grupul Greco-Catolic. Este un impact foarte mare, dar Securitatea găsește și moștenește dosarele Siguranței, despre aceste grupuri ilegale. Unele dintre ele sunt ilegale pe tot parcursul acestor opt decenii, până la revoluția din decembrie. Acesta a fost motivul pentru care noi nu am pus Securitate în titlu, ci am pus poliție secretă.”

Urme materiale și reconstituiri

Apoi, a prezentat, pe scurt, cazul Episcopului ortodox de stil Evloghie Oța, care a fondat mănăstirea clandestină Adormirea Maicii Domnului în București și al cărui trup a dispărut după ce fusese îngropat sub altarul bisericii clandestine. „Exemplul lui Evloghie Oța ne-a ajutat pe noi foarte mult, pentru că în dosarul lui de 7 volume sunt extrem de multe urme materiale. Securitatea a rechiziționat întreg altarul mănăstirii. L-a fotografiat. Acolo, în mănăstire s-au făcut fotografii de reconstituire. Au fost aduși credincioșii și puși să asiste la o slujbă falsă pentru a se putea face fotografii de la locul „crimei”. Dacă o să citiți acest volum, o să vedeți că aceste urme materiale apar în mai multe pentru că răspund la mai multe întrebări pe care proiectul nostru le-a avut”.

„Motivul pentru care am publicat această carte este că pentru foarte multe dintre aceste grupuri religioase, prin acest volum, este prima dată când apar în spațiul public, în canonul istoriografic național public. Ei mai scot cărți despre istoria lor, dar o fac în cadrul grupului”, a mai spus Anca Șincan.

Spargerea canonului

„Acesta este motivul pentru care am numit exercițiul acesta publicistic și o spargere a canonului. O încercare de a aduce în fața publicului aceste minorități despre care nu vorbește nimeni, pentru că în unele cazuri sunt foarte mici, în unele cazuri sunt problematice pentru majoritate, în unele cazuri majoritatea nu vrea să-și schimbe discursul pe care îl are asupra lor, cum este cazul creștinilor de stil vechi. Volumul este o muncă colectivă a zece cercetători din Marea Britanie, din Irlanda, din Republica Moldova și din România”, a adăugat Anca Șincan.

„Baza de date a acestui proiect este mult mai largă și poate fi găsită pe internet, pe website-ul hiddengalleries.eu/. Această carte poate fi citită în multiple feluri, poate fi o carte cu foarte multe ilustrații, poate fi o încercare, o primă încercare de reconstituire a unor istorii, a unor grupuri care până acum n-au făcut parte din canonul național, dar poate fi și o carte palimpsest în sensul în care și dumneavoastră ca cititori veți putea reconstitui o anumită istorie a unor grupuri religioase clandestine, dincolo de narativa hegemonică a Securității”, a spus Ionuț Biliuță, cercetător științific în cadrul Institutului „Gheorghe Șincai”, autor al câtorva dintre textele apărute în volumul „Religia clandestină în documentele poliției secrete”.

Religia clandestină… „Istorie a celor necunoscuți și tăcuți”

Gabriela Maaz, moderatoarea evenimentului, l-a întrebat pe istoricul Cornel Sigmirean, profesor universitar, directorul Institutului „Gheorghe Șincai”, de ce au fost considerate atât de periculoase aceste culte pentru Siguranța Statului, înainte de perioada comunistă, după schisma din 1926. „Au pus în pericol statul român, au pus în pericol Ortodoxia?”

„În general, toate regimurile tind spre impunerea unui model, inclusiv în plan spiritual. Alteritatea este foarte greu de asumat de noi, cu toate că facem exerciții în acest sens, dar puși în fața unui examen puțini îl trecem. Examenul nu a fost trecut chiar de regimurile democratice de la noi – îi spunem perioadei interbelice: țara unui regim democratic, mă rog, România interbelică. Iată că atunci când se impune un alt calendar, când Biserica Ortodoxă consimte, sub autoritatea politicului, să semneze Concordatul cu papalitatea, se nasc schismele și dizidențele. Din aceste schisme și dizidențe, din rezistența la un regim ateu, apoi, în perioada comunistă, se naște această rezistență necunoscută”, a răspuns Cornel Sigmirean.

„Aici este originalitatea acestei cărți – ea nu ne aduce în față istoriile mari, dramele mari ale umanității, crizele mari ale umanității, crizele de conștiință, persecuția unor mari personaje ale istoriei noastre din secolul XX, cărora li s-a acordat atenție – sunt zeci de studii”, a adăugat Cornel Sigmirean, lăudând de asemenea stilul în care sunt redactate textele și felul în care sunt abordate subiectele – „felul în care ei reconstituie această istorie a celor necunoscuți și tăcuți”.

Din paginile volumului Religia clandestină… textul „În drum spre biserică. Supravegherea credincioșilor greco-catolici” (Anca Șincan), despre filarea credincioșilor care mergeau la slujbe și întâlniri cu Alexandru Todea, episcopul greco-catolic din Reghin

Din paginile volumului, textul „Petrache Lupu și Minunea de la Maglavit” (Roland Clark)

Din paginile volumului, textul „Reconstituirea: operațiunea Securității în Mănăstirea Adormirea Maicii Domnului București