EDITORIAL – Întoarcerea la realitate. Cum să gestionăm „întoarcerea la viața normală” de după sărbători

Începutul anului este, pentru mulți, un amestec de entuziasm, speranță și… anxietate. Sărbătorile de iarnă s-au dus, lăsând în urma lor cutii de cadouri golite, bradul pe jumătate uscat și o mulțime de rezoluții de Anul Nou. Totul sună bine până când realizăm că trebuie să ne întoarcem la rutina zilnică. În mijlocul acestei tranziții apare „Blue Monday”, considerată cea mai deprimantă zi a anului. Deși n-are o bază științifică solidă, conceptul de „Blue Monday” reflectă perfect starea noastră: lipsa de chef, melancolia și sentimentul că nu suntem încă pregătiți pentru încă un an de alergătură.

Rezoluțiile de Anul Nou: vis frumos sau povară?

Ah, rezoluțiile de Anul Nou! Cine nu s-a apucat să facă liste cu obiective ambițioase? Să mergi la sală, să mănânci sănătos, să economisești bani, să înveți o limbă nouă și, eventual, să cucerești lumea, asta dacă nu ceri prea mult. Toate sună grozav în teorie, dar realitatea ne dă peste cap. Studiile arată că doar 40% dintre oameni reușesc să mențină aceste promisiuni până la jumătatea anului, iar dacă e să fim 100% onești cu noi înșine, pare că nu e de noi nici sala, nici salata și nici vacanțele prea scumpe, oricât de mult ne-am amăgi că suntem făcuți pentru așa ceva.

Aici intervine întrebarea, „de ce îmi e așa de greu să mă pun pe picioare după perioada sărbătorilor și de ce mă simt așa deprimat”? Simplu. Pentru că îți pui prea multă presiune asupra propriei persoane. Fiecare „trebuie să” înseamnă un alt motiv de stres. „Trebuie să mă duc la sală” devine rapid „Pff, iar am ratat un antrenament”, „Trebuie să mănânc mai puțin zahăr” se transformă în „Cum am ajuns să mănânc un tort întreg la 11 noaptea?”. Tot încerci, îți dorești cu adevărat, pornești cu avânt, apoi te simți parcă părăsit de propria persoană. Este ca și cum te-ai urca singuri pe o scenă, sub un reflector, și ai aștepta aplauzele care nu mai apar. Și uite așa, apare dezamăgirea. Parcă nimic din ce îți propui nu poți duce la bun sfârșit, ba mai mult, ai impresia că tu ești vinovat pentru aceste eșecuri care se țin în lanț chiar din primele zile ale anului.

Răspunsuri de la un specialist

Pentru a înțelege mai bine acest fenomen, am contactat-o pe Elena Sorina Baco, un tânăr psiholog care mi-a explicat pe îndelete de unde vine, de fapt, depresia post-sărbători.  

Reporter: Cum se face că, după toată energia sărbătorilor, ajungem să ne simțim așa de obosiți și lipsiți de chef atunci când trebuie să ne întoarcem la rutină?

Elena Sorina Baco: În perioada sărbătorilor de Crăciun are loc un consum ridicat de energie, atât din punct de vedere fizic cât și emoțional. Trăim multe emoții, deopotrivă pozitive precum bucuria, entuziasmul, cât și negative precum tristețea, melancolia, ceea poate duce la o stare de copleșire sau epuizare.

Totodată, o bună parte dintre noi adoptăm obiceiul colindatului, vizitatului rudelor și al prietenilor. Rămânem până spre dimineață în căminul celor apropiați, absorbiți de povești și încălziți de conexiunea cu aceștia. Faptul că pierdem din orele de somn și ieșim din rutină constituie un alt factor important care contribuie la oboseala de după sărbători.

Nu în ultimul rând, alimentația dată de consumul ridicat de alimente bogate în grăsimi și carbohidrați determină ca organismul nostru să fie mai lent și lipsit de vlagă.

Reporter: De ce crezi că toată lumea pune atât de multă presiune pe rezoluțiile de Anul Nou? E o capcană pe care ne-o punem singuri sau e mai mult vorba despre presiunea socială?

Elena Sorina Baco: Cred că în cazul multora dintre noi apare dorința de a fi mai buni, fie că vorbim despre dezvoltarea unor abilități ce ne folosesc în viața personală sau în cea profesională. Și când să avem un context mai oportun pentru a pune această dorință în aplicare, decât Noul An? Nu cred că există o presiune mai mare asupra rezoluțiilor, ci poate mai degrabă o motivație interioară mai ridicată decât în mod obișnuit, susținută de ideea de ,,a o lua de la capăt’’ odată cu intrarea în Noul An. Este ca atunci când începi să scrii într-o agendă nouă și ești entuziasmat să-ți faci o planificare cât mai atentă asupra activității tale.

În legătură cu presiunea socială, eu aș vedea-o mai degrabă ca o sursă de inspirație – observând că ceilalți își propun spre exemplu să meargă la sală de 4 ori pe săptămână, mă poate energiza și motiva și pe mine să adopt același obiectiv.

„Este important să facem o analiză a resurselor pe care le avem”

Reporter: Cum ar trebui să abordăm perioada aceasta de început de an fără să ne simțim copleșiți de toate planurile mari pe care ni le facem și care nu prea se potrivesc cu realitatea?

Elena Sorina Baco: Este o întrebare foarte bună și tocmai despre asta am vorbit într-una dintre postările mele. Pentru setarea obiectivelor de început de an, eu recomand ,,Strategia anuală’’, descrisă de Daniel Zărnescu în cartea Esența Eficienței. Este un instrument puternic pentru planificarea și atingerea obiectivelor pe termen lung și implică stabiliriea unei viziuni pentru Noul An, împărțirea anului în segmente clare și stabilirea unor pași concreți pentru atingerea unor obiective specifice. 

Totodată, în stabilirea obiectivelor este important să facem o analiză a resurselor pe care le avem și de care ne putem folosi în atingerea lor, iar resursele pot fi de multe feluri: interioare (ex. abilitățile pe care le avem), exterioare (ex. bani, obiecte), sociale (ex. un cerc de prieteni), etc.

Făcând apel la o strategie în setarea obiectivelor, reușim să devenim mai conștienți de ceea ce este realizabil și de ce trebuie să facem ca să ajungem din punctul A în punctul B.

Reporter: Ce pot face pentru a nu mă lăsa prins în capcana „trebuie să fiu perfect anul acesta”? Cum pot să fiu mai relaxat și mai realist cu mine însumi?

Elena Sorina Baco: Cred că cheia este să adoptăm într-o maniferă flexibilă obiectivele pe care ni le propunem și să ne folosim de strategii specifice în setarea lor. Un gând precum ,,trebuie să fiu perfect anul acesta” poate fi un semn că ne impunem o presiune prea mare,  un obiectiv nerealist.  Dar ce înseamnă, de fapt, „perfecțiune”? Există cu adevărat perfecțiune? Dacă nu putem arăta cu degetul spre o persoană perfectă, atunci oare standardele noastre nu ar trebui să fie mai rezonabile?

O abordare mai flexibilă în acest sens ar putea fi de exemplu „vreau să fiu mai performant la locul de muncă față de cum am fost anul trecut” sau ,,vreau să fiu mai implicat/ă față de cum am fost până în prezent în treburile casnice”. Mai mult de atât, este important să detaliem aceste obiective pentru a vedea dacă ceea ce ne dorim să îndeplinim este realizabil și relevant pentru noi.

„Blue Monday”, mit sau adevăr?

 „Blue Monday” e ziua care, conform unei teorii destul de controversate, ar fi cea mai deprimantă zi a anului. Fixată de obicei în a treia zi de luni din ianuarie, această „sărbătoare” sumbră a fost creată în urma unui calcul pseudo-științific care ia în considerare mai mulți factori: vremea mohorâtă, datoriile acumulate după sărbători, rezoluțiile de Anul Nou abandonate și simpla vibrație negativă a unei zile de luni.

Reporter: Aș vrea să știu, cum îți explici fenomenul „Blue Monday”? E o „afecțiune” socială reală sau e doar o chestiune creată pentru a pune presiune pe noi în plus?

Elena Sorina Baco: ,,Blue Monday” este un termen introdus în anul 2005 de psihologul britanic Cliff Arnall, care a propus o formulă matematică ce combina factori precum condițiile meteorologice, nivelul datoriilor, timpul scurs de la Crăciun și eșecul rezoluțiilor de Anul Nou pentru a desemna a treia zi de luni din ianuarie drept cea mai deprimantă zi a anului.

Cu toate acestea, comunitatea științifică a criticat puternic validitatea acestei formule, considerând-o lipsită de fundament științific. De fapt, conceptul de „Blue Monday” a fost inițial o strategie de marketing creată de o companie de turism pentru a încuraja rezervarea unei vacanțe în perioada de iarnă, pentru a combate stările negative ce pot apărea în această perioadă.

În realitate, nu există dovezi științifice care să susțină ideea că există o zi specifică în an care să fie universal mai deprimantă decât altele. Stările de tristețe și depresie sunt influențate de o multitudine de factori individuali și contextuali și nu pot fi etichetate sub forma unui fenomen fără fundament științific.

Pe de altă parte, deși „Blue Monday” nu are o bază științifică, lunile de iarnă pot fi dificile pentru mulți oameni, în special din cauza fenomenului de depresie sezonieră (Seasonal Affective Disorder – SAD), care este o afecțiune reală și recunoscută medical.

Cum să treci cu bine peste „Blue Monday”

Acum că știm ce este acest concept și cum se manifestă, din explicațiile psihologului Elena Sorina Baco, dar și în urma unei scurte căutări pe Google, am ajuns la concluzia că „Blue Monday” nu este o zi „bătută în cuie”, ci o simplă zi „mai mohorâtă de luni”. Chiar dacă ne poate afecta negativ, există soluții pentru a minimiza efectele nocive asupra stării noastre psihice. Chiar și așa, nu există o rețetă cu sclipici magic care să ne facă se ne simțim radianți, ca într-o zi călduroasă de vară, dar există, totuși, câteva lucruri ce te pot ajuta să treci cu bine peste prima lună a anului.  

Pentru a face față zilelor mai dificile, începe prin a-ți seta obiective mici și realiste. În loc să te încarci cu o listă lungă de rezoluții, concentrează-te pe una sau două priorități clare. De exemplu, îți poți propune să citești două cărți în următoarele luni sau să faci o plimbare zilnică de 15 minute. Astfel de obiective mici sunt mai ușor de atins și îți pot aduce bucurii neașteptate și o satisfacție pe măsură.

În același timp, fii blând cu tine însuți. Este firesc să ne simțim dezamăgiți atunci când nu ne respectăm propriile așteptări, dar amintește-ți să te tratezi cu aceeași înțelegere pe care ai oferi-o unui prieten drag. Dacă un prieten ți-ar spune că a ratat o zi de sală, cel mai probabil l-ai încuraja să nu se îngrijoreze. Oferă-ți și tu aceeași compasiune.

În plus, nu subestima puterea sprijinului celor dragi. Discută cu cineva despre cum te simți, pentru că uneori simplul act de a pune în cuvinte gândurile tale poate avea un efect eliberator. Înconjoară-te de oameni pozitivi, care te pot ajuta să privești lucrurile dintr-o perspectivă mai luminoasă.

Este important să acceptăm și melancolia?

Tristețea sau lipsa de energie din perioada post-sărbători nu sunt lucruri de care trebuie să fugim. Ele fac parte din spectrul emoțiilor normale. Psihologii recomandă să te concentrezi pe recunoștință. Scrie trei lucruri pentru care ești recunoscător în fiecare zi. Este un exercițiu simplu, dar puternic, care te ajută să vezi și lucrurile frumoase din viața ta.

Începutul anului nu trebuie să fie o cursă contra-cronometru. Poate fi un timp pentru reflecție, pentru ajustări și pentru pași mici către obiective mai mari. În loc să vezi ianuarie ca pe o lună grea și deprimantă, privește-o ca pe o oportunitate de a învăța să-ți construiești ritmul propriu. Până la urmă, nu contează cât de rapid ajungi la destinație, ci cum te simți pe drum.

Lorena PINTILIE

Sursa foto: freepik.com & unsplash.com