Alexandru Adrian Solomon: Descoperiri remarcabile în paleontologie, de la „Dragonul de Alba” la cele mai vechi mamifere din România

Alexandru Adrian Solomon, muzeograf și paleontolog, este cunoscut pentru descoperirea reptilei zburătoare Albadraco tharmisensis, supranumită „Dragonul de Alba”, pe care a identificat-o în 2019 în cadrul unei cercetări româno-americane desfășurate în zona cunoscută drept „insula Hațeg”. Recent, el a contribuit la o nouă descoperire de excepție: Kogaionon radulescui, cel mai vechi mamifer identificat pe teritoriul României.

În vârstă de 36 de ani, Alexandru Adrian Solomon este considerat „creierul” secției de paleontologie din cadrul Secției de Științele Naturii din Târgu Mureș.

„De când lucrez la muzeu, practic am continuat munca în ‘Insula Haţeg’, pe care o fac împreună cu colaboratorii de la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, în special cu domnul profesor Vlad Codrea. Şi am adus nişte noutăţi comunităţii ştiinţifice. Practic nu sunt dinozauri, dar sunt contemporani ai dinozaurilor din Insula Haţeg. Am descris un gen nou de Terozaur, de reptilă zburătoare. L-am numit noi Albadraco tharmisensis, a fost găsit la Oarda de Jos, în momentul descoperirii era o localitate de sine stătătoare, dar acum face parte din oraşul Alba Iulia. I-am dat această denumire şi era un terozaur care avea o deschidere a aripilor de aproximativ 7 metri. Aşa cum am spus, este un gen nou pentru ştiinţă. Deocamdată holotipul poate fi observat la Cluj, la Muzeul Universităţii Babeş-Bolyai, la Muzeul de Paleontologie-Stratigrafie. Practic ar fi un Terozaur de mărimi mari, dar nu e cel mai mare din România, fiindcă noi l-am descoperit în România pe Hatzegopteryx, care avea o anvergură aripilor de aproximativ 12 metri”, a declarat pentru Agerpres, Alexandru Adrian Solomon.

Până la această descoperire, nu existau informații despre acest gen de reptilă zburătoare în România. Anterior, erau cunoscute doar două specii: Hatzegopteryx thambema și Eurazhdarcho langendorfensis, acesta din urmă fiind un pterozaur de dimensiuni mai mici decât Albadraco tharmisensis. Din punct de vedere al mărimii, noua specie se situează între cele două, însă analizele efectuate au confirmat că nu aparține niciunuia dintre genurile deja cunoscute, ci reprezintă o descoperire complet nouă.

Momentul în care s-au descoperit fosilele

Pentru Solomon, momentul în care a identificat fosilele a fost unul de mare bucurie, însă a fost nevoie de câțiva ani pentru ca cercetările și verificările să confirme oficial că este vorba despre un gen necunoscut până atunci.

„Prima dată te simţi bine când găseşti fosilele pe teren. Ai bucuria descoperirii, orice fosilă îţi aduce o bucurie. Dar ca să ajungi la concluzia că e ceva nou pentru ştiinţă, trebuie să treacă câţiva ani buni, în care trebuie să compari cu ceea ce cunoşti, în principal din ţară, apoi din zonă, apoi din lume. Noutatea s-a conturat în peste 5 ani. La descoperirea lui Albadraco sunt autorul principal şi de când sunt la muzeu, tot din ‘Insula Haţeg’ am mai descris, ca şi coautor, un mamifer. Practic vorbim despre cele mai vechi mamifere care au fost descoperite pe teritoriul României. Sunt nişte mamifere care se numesc multituberculate”, a mai declarat Alexandru Adrian Solomon.

Mamiferul descoperit de echipa la care Alexandru făcea parte avea dimensiuni aproximativ egale cu ale unui şoarece şi este a doua specie a genului Kogaion identificată pe teritoriul României.

Potrivit declarației muzeografului oferită Agerpres, mamiferul descoperit se aseamănă cu rozătoarele actuale din punct de vedere al dimensiunii, având o lungime de aproximativ 15-20 de centimetri. Este o specie nouă, identificată pentru prima dată în 2022, și poartă numele de Kogaionon radulescui. Denumirea a fost aleasă în onoarea fostului director al Institutului de Speologie Emil Racoviţă, Constantin Rădulescu, care, împreună cu Petre Mihai Samson, a fost primul să descrie familia kogaionidelor în cadrul sistematicii multituberculatelor, aducând astfel o contribuție semnificativă în studiul mamiferelor din România.

Referitor la noua descoperire, Albadraco tharmisensis, Solomon a explicat că numele acestei specii provine de la județul Alba, locul unde a fost găsită, la Oarda de Jos, și din cuvântul latin „draco”, care înseamnă dragon. De asemenea, denumirea speciei a fost aleasă în legătură cu „Tharmis”, denumirea dacic a orașului Alba Iulia.

„Vorbim despre o aşa-numită ‘insulă Haţeg’, adică acum aproximativ 70 de milioane de ani, în zona noastră exista o presupusă insulă. Unii cercetători susţin că ere clar o insulă, sunt şi păreri care spun că n-ar fi o insulă, dar nu o să intrăm în detalii acum despre astea. Dovezi ale existenţei acestei insule putem vedea astăzi la suprafaţă, în aşa numitele aflorimente, adică nişte deschideri naturale, ca un fel de râpe, în diverse zone ale ţării, bineînţeles în Haţeg, de unde şi vine numele. Dar avem şi în Alba, în Rusca Montană, chiar şi în judeţul Cluj şi judeţul Sălaj. Practic aşa ne putem face o imagine cam cum arăta insula acesta. De ce este importantă această insulă pentru comunitatea ştiinţifică? Pentru că aici au trăit reptile, acum 70 de milioane de ani, dintre care bineînţeles cele mai spectaculoase sunt dinozaurii. Erau nişte dinozauri mai speciali, aşa-numiţi dinozauri pitici”, a precizat muzeograful.

Cel mai mare dinte de megalodon din România, descoperit în Târgu Mureș

Alexandru Adrian Solomon a explicat că acești dinozauri au avut dimensiuni mult mai mici comparativ cu altele de pe glob. De exemplu, dacă ne gândim la un sauropod care trăia în Transilvania, precum Magyarosaurus, acesta atingea aproximativ 6 metri în lungime, de la cap la coadă. În schimb, o rudă apropiată a sa din Argentina putea ajunge până la 30 de metri. Astfel, diferența de dimensiuni între aceștia este considerabilă. În cadrul unui proiect finanțat din fonduri europene, cu o valoare totală de peste 12 milioane de lei, Alexandru Adrian Solomon s-a ocupat de modernizarea și reamenajarea Secției de Științele Naturii din Târgu Mureș, în special de sălile de paleontologie, mineralogie și petrografie.

„Prima sală a muzeului este cea de paleontologie. În această sală noi expunem fosile, atât de plante, cât şi de animale. Aici intră şi nevertebrate şi vertebrate. Fără doar şi poate, cea cea mai importantă fosilă este cea a scheletului de rinocer lânos, care are aproximativ 50.000 de ani şi provine din Siberia de Vest”, a mai spus acesta, potrivit Agerpres.

Muzeul Județean Mureș deține exponate rare și unice, printre care un schelet de rinocer lânos, cu 90% din oasele originale, o descoperire extrem de rară la nivel global. Profesorul Vlad Codrea, mentorul lui Alexandru Adrian Solomon, a subliniat că găsirea unui schelet complet este un eveniment special, având în vedere că de obicei sunt descoperite doar oase sau dinți izolați. De asemenea, muzeul adăpostește fosile de plante și animale, inclusiv cel mai mare dinte de megalodon din România, fosile de pești descoperite în timpul săpăturilor pentru Spitalul Județean din Târgu Mureș și resturi de dinozauri din zona Hațegului, cu o vechime de aproximativ 70 de milioane de ani.

Printre exponatele de interes se numără și fosile din perioada cretacicului, dar și resturi de animale din era glaciatică, cum ar fi mamutul și ursul de peșteră. Vizitatorii pot vedea și o mini-dioramă cu aceste animale, precum și un dinozaur animatronic, un pui de Triceratops, atrăgând astfel mai ales atenția copiilor.

Diana CĂRBUREAN

Sursa foto: Dorina Matiș| Agerpres