Vocile Cetății. Alegeri, provocări și lecții: noua paradigmă politică a Germaniei

În ultimele alegeri parlamentare din Germania, rezultatele au fost clare: Germania a ales calea spre echilibru. Alianța CDU/CSU, condusă de Friedrich Merz, a obținut 28,5% din voturi, în timp ce AfD, partidul catalogat ca fiind de extremă dreaptă, a înregistrat cel mai bun rezultat din istoria sa: aproape dublu față de acum 4 ani, ajungând la 20,8% și ocupând locul al doilea. Pe de altă parte, SPD, condus de Olaf Scholz, a scăzut la 16,4%. Aceste cifre subliniază o realocare importantă a voturilor și o schimbare de paradigmă în peisajul politic german.

Un aspect care atrage atenția este susținerea intensă acordată AfD de personalități precum Elon Musk și de lideri populiști de extremă dreaptă din SUA și Europa. Deși aceste voci externe susțin AfD, este esențial de reținut că alegătorii germani și-au exprimat clar voința în cabina de vot, demonstrând că, în final, decizia aparține poporului. Solidaritatea între partide cu viziuni similare de politică internă și externă și exprimări vehemente ale unor lideri pentru susținerea unui anumit candidat poate ridica semne de întrebare privind posibile interferențe în afacerile interne ale altor state.

În acest context trebuie să ne aducem aminte de răspunsul ferm față amenințările hibride semnalate de serviciile de informații față de care Germania a luat măsuri imediate pentru a stopa o eventuală ingerință în procesul de alegeri.

Ce urmează? 

Friedrich Merz a declarat că ar prefera o coaliție cu un singur partid, însă rezultatele electorale indică faptul că, pentru a obține o majoritate parlamentară, va fi probabil necesar să formeze o alianță mai largă. Acest context de fragmentare politică vine într-un moment în care economia germană se confruntă cu o recesiune, iar alegătorii se așteaptă ca normele privind imigrația să devină mai stricte, iar gradul de violență să scadă.

Pe plan internațional, Friedrich Merz trebuie să facă față unor noi provocări. Germania trebuie să negocieze ferm cu noua administrație americană pentru a se asigura că Europa va avea un rol activ în acordurile care ar putea fi încheiate între SUA și Rusia, în special în contextul conflictului din Ucraina. În plus, declarațiile recente sugerează că actuala administrație americană pare mai puțin preocupată de soarta Europei, ceea ce relevă necesitatea consolidării unei capacități independente de apărare la nivel european. În acest sens, Friedrich Merz s-a exprimat în favoarea creșterii capabilităților de apărare la nivel european și reformarea politicii de securitate europene pentru reducerea dependenței de NATO. În centrul dezbaterilor e o posibilă armată europeană.

Din aceste evoluții se desprind două lecții esențiale pentru România:

• O poziție fermă față de ingerințele hibride – protejarea integrității decizionale naționale și vigilența față de atacurile care ar putea submina stabilitatea internă.

• Un răspuns decisiv la presiunile externe – refuzul de a accepta influențe sau presiuni care depășesc limitele și care pot fi interpretate ca interferențe în afacerile interne.

În concluzie, alegerile din Germania ne reamintesc că, dincolo de susținerea externă și de propagandă, voința poporului rămâne elementul decisiv. Fiecare cetățean își exprimă în mod direct opțiunea în cabina de vot, iar aceste lecții sunt de maximă importanță nu doar pentru Germania, ci și pentru statele din regiune, inclusiv România.

Conf. Univ. Dr. Habil. Mihaela Daciana NATEA