Povești neștiute ale Sighișoarei în cadrul unui proiect coordonat de UBB Cluj-Napoca

Mai multe povești necunoscute ale Sighișoarei au fost dezvăluite luni, în cadrul unei întâlniri-pilot organizate sub egida unui proiect condus de Universitatea Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca și desfășurat în 12 țări europene. Aceste relatări vor sta la baza revitalizării unor tradiții prin diverse inițiative antreprenoriale.

„Suntem interesaţi de problema recuperării tradiţiilor istorice, care pot să furnizeze material de lucru pentru construirea unor punţi, a unor treceri dintre trecut şi prezent. Încercăm să vedem care erau tradiţiile antreprenoriale locale, unele extrem de vechi, de exemplu manufactură legată de pielărie, de sticlărie, legată de manufacturare a săpunului, diverse lucruri care au existat pe plan local în Sighişoara şi care ne pot da idei referitor la revitalizarea unor tradiţii şi reidentificarea unor rădăcini istorice, a unor posibilităţi de dezvoltare locală. Rostul întâlnirii de astăzi este identificarea unor tradiţii istorice pe baza cărora să putem construi abordări antreprenoriale cu perspective spre viitor”, a declarat pentru Agerpres, coordonatorul proiectului, conf. dr. habil. Adinel C. Dincă, cadru didactic la Departamentul de Istorie Medievală, Premodernă şi Istoria Artei a Facultăţii de Istorie şi Filosofie din cadrul UBB.

Conform inițiatorului, poveștile transmise oral sau descoperite în arhive și biblioteci mai puțin explorate vor fi valorificate în cadrul proiectului „Restory – Recuperarea pentru viitor a poveștilor din trecut: o abordare sinergică a moștenirii textuale și orale a comunităților mici”. Potrivit Agerpres, acestea vor contribui la dezvoltarea unor inițiative locale atât în mediul urban, la Sighișoara, cât și în mediul rural, în satul Jelna din județul Bistrița-Năsăud.

„Şi la Jelna, ca şi aici, dorim cam în aceeaşi manieră să abordăm lucrurile. Încă n-am apucat să dezvoltăm cercetarea în Jelna la fel de mult pe cât am dezvoltat-o în Sighişoara. Suntem mai avansaţi cu analizele şi cu recuperarea materialului la Sighişoara. Dar ce pot să vă spun, de pildă, este că în trecut, încă din secolul 15, acel sat Jelna, situat la vreo 3-5 kilometri de Bistriţa, îşi construise toată economia locală pe cultivarea viţei-de-vie şi pe valorificarea vinului. Recent, una dintre podgoriile de mare succes de acolo se afirmă exact în aceeaşi direcţie, fără însă să fie conştientă de existenţa unei tradiţii istorice în acest sens şi fără să valorifice suficient potenţialul emoţional al racordării la nişte tradiţii atât de vechi. Asta este ideea şi în cazul localităţii bistriţene şi în cazul Sighişoarei, de a identifica astfel de cârlige istorice de care să ancorăm posibile potenţiale căi de dezvoltare economică pe viitor”, a declarat Adinel C. Dincă.

Profesorul a declarat că proiectul „Restory”, finanțat cu 3 milioane de euro de Comisia Europeană prin programul „Orizont Europa” și realizat în colaborare cu 20 de parteneri din 12 țări, a luat naștere din constatarea faptului că istoria este insuficient valorificată de comunitățile locale.

„Istoria, cel puţin la nivel local, se cunoaşte foarte puţin”

În urma unei îndelungate experiențe de peste două decenii în explorarea arhivelor și bibliotecilor, profesorul Dincă a constatat că, la nivel local, istoria este adesea insuficient cunoscută și valorificată. Multe comunități care dețin un patrimoniu bogat nu dispun de resursele necesare pentru a-l accesa și interpreta, din lipsa personalului specializat, a instituțiilor adecvate sau a structurilor de sprijin. În special în orașele mici și mijlocii, preocupările cotidiene lasă în plan secund cercetarea trecutului, ceea ce duce la perpetuarea unor povești deja cunoscute, uneori chiar eronate.

„Și atunci ideea de bază a proiectului a fost aceea de a convinge un grup de specialişti în cercetare să meargă să recupereze aceste date istorice foarte valoroase, foarte bogate, nu doar pentru un circuit academic, nu doar pentru un circuit de cercetare universitară, ci să prezinte rezultatele, în special în mijlocul urmaşilor creatorilor de istorie”, a afirmat profesorul Dincă.

Potrivit acestuia, proiectul Restory este „cea mai mare iniţiativă din domeniul socio-umanistic din România”, însă este şi unică la nivel european. Profesorul Adinel C. Dincă a subliniat că succesul inițiativei a constat în convingerea Comisiei Europene să finanțeze acest proiect unic la nivel continental. El a explicat că, în cadrul programului-cadru pentru „Cercetare și Inovare”, nu există nicio altă inițiativă similară, ceea ce face ca demersul să fie cu adevărat inovator: „Am fost foarte ambiţioşi din momentul în care am construit proiectul din care am pus bazele iniţiativei şi încercăm chiar să depăşim obiectivele pe care ni le-am propus şi să scoatem mai multe date decât speram iniţial. Şi ceea ce am reuşit deja să facem în primul an, cu toate greutăţile inerente oricărui început, ne dă speranţe în acest sens”.

Numeroase legende ale Cetății Medievale Sighișoara

Primarul Sighișoarei, Ioan Iulian Sîrbu, a menționat că, în cadrul întâlnirii de luni, la care au participat specialiști din diverse domenii, au ieșit la iveală numeroase legende și informații mai puțin cunoscute despre clădiri și anumite zone ale Cetății Medievale.

„Este o etapă din proiectul ‘Restory’, un proiect câştigat cu finanţare europeană, în parteneriat cu Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca. Este un lucru foarte important pentru comunitatea noastră, pentru că scopul principal al acestui proiect este de a scoate în evidenţă cât mai multe poveşti şi povestiri din istoria oraşului, altele decât cele pe care le găsim în manuale de istorie. Am descoperit deja foarte multe legende, multe lucruri neştiute despre clădiri, despre anumite zone din cetate, şi nu numai. Mergem nu doar pe acea parte care astăzi este în patrimoniul UNESCO, ci discutăm despre întreaga comunitate, pentru că până la urmă noi suntem cetatea şi important e să cunoaştem fiecare etapă a dezvoltării şi evoluţiei oraşului nostru. Chiar şi în zona industrială sunt poveşti foarte interesante, practic sunt lucruri care fac parte din istoria noastră. Au fost invitate la discuţii persoane din mai multe domenii de activitate pentru a afla cât mai multe lucruri, să fie cât mai diversificat”, a declarat pentru Agerpres, primarul Ioan Iulian Sîrbu.

Primarul a mărturisit că îl fascinează modul în care breslele erau structurate în trecut și felul în care acestea au contribuit la dezvoltarea industrială a orașului. Potrivit Agerpres, primarul a subliniat că Sighișoara are o tradiție îndelungată în industrie, iar multe dintre ramurile sale s-au dezvoltat din vechile bresle meșteșugărești. Totuși, el a recunoscut că, după 1989, unele activități industriale au dispărut sau s-au transformat, făcând parte dintr-un proces continuu de schimbare și modernizare: „Eu sunt convins că în următorii ani, în Sighișoara, în zona industrială, vom avea parte de o creștere puternică, astfel încât să avem cât mai multe și cât mai diversificate locuri de muncă”.

Pe parcursul a trei ani, proiectul va include studii de caz bazate pe experiența comunităților săsești din Transilvania, oferind un model de gestionare durabilă a resurselor materiale și umane, cu accent pe educație, cultură și economie circulară în Sighișoara și Jelna. Există, de asemenea, intenția de a extinde cercetarea la Sebeș (Alba), Brateiu și Buzd (Sibiu), precum și Cincu (Brașov).

O echipă internațională formată din specialiști din diverse domenii – istorici, geografi, arhitecți, sociologi, filologi și experți în marketing teritorial – sub coordonarea UBB, va desfășura cercetări și în alte nouă țări europene, printre care Estonia, Finlanda, Franța, Italia și Ucraina.

Diana CĂRBUREAN

Sursa foto: Visit Mureș