Îndreptarul Bolojan. Cum boala veștilor bune scade viteza dezvoltării și de ce „să nu generezi așteptări care nu pot fi onorate”

Cum este posibilă performanța în administrația locală și cum ar trebui să fie un edil cu o activitate eficientă? Cel mai cunoscut exemplu din România este cel al municipiului Oradea: un oraș transformat spectaculos, un model de dezvoltare urbană cum rar vezi în țară. Andi Moisescu a stat de vorbă cu unul dintre oamenii care au pus bazele acestei transformări: Ilie Bolojan, actual președinte interimar, fost primar al municipiului Oradea. Înregistrarea interviului a fost publicată pe YouTube în 7 martie și poate văzută pe canalul ApropoTV.

Ilie Bolojan a fost primar în Oradea timp de 3 mandate, în perioada 2008-2020, președinte al Consiliului Județean Bihor, 2020-2024. În 2024, a fost ales senator, din partea Partidului Național Liberal, obținând și funcția de președinte al Senatului României. 

Municipiul Oradea este unul dintre orașele României care a progresat văzând cu ochii în ultimele două decenii, de la aspectul clădirilor de patrimoniu, până la proiecte de investiții în infrastructură implentate coerent. Oradea este singurul oraș din România care face parte din rețeaua internațională a orașelor Art Nouveau. Dacă sunteți curioși, pe site-ul oradeaheritage.ro/, găsiți o galerie foto cu cele mai frumoase palate Art Nouveau din Oradea.

Investiții în Oradea: peste 2,5 miliarde de euro

„Oradea a atras în ultimii 18 ani investiții private de peste 1,3 miliarde de euro și investiții publice de 1,2 miliarde de euro, prin fonduri europene. (…) În ultimii 10 ani, Oradea s-a dezvoltat accelerat și are șanse să devină, în următorii 10, o alternativă economică viabilă la Cluj și Timișoara. Anul trecut, de pildă, orașul a reușit să atragă una dintre cele mai mari investiții private din România. Nokian, un producător de anvelope, investește 650 de milioane de euro”, a spus Andi Moisescu în partea introductivă a interviului.

„Nu o primărie schimbă fața unui oraș, ci oamenii și firmele de acolo”

Ilie Bolojan a subliniat că a avut șansa de a fi primar într-o perioadă în care România a beneficiat de fonduri europene. „Asta ne-a permis nouă, celor care am venit după ce am intrat în Uniunea Europeană, să avem capacitate mult mai mare de a schimba lucrurile. Pentru că și primarii de dinaintea noastră, cu siguranță, au dorit să facă multe lucruri, dar una este să ai resurse financiare și alta e să nu le ai. Și o ultimă completare, nu este doar, să spunem, meritul meu legat de a schimba fața orașului, e al unei echipe, al comunității, la urma urmei. Nu o primărie schimbă fața unui oraș, ci oamenii și firmele de acolo schimbă fața orașului. Doar că primăria creează condiții pentru ca ei să o schimbe mai devreme sau mai târziu.”

Boala veștilor bune

Referindu-se la rolul primarului, Bolojan a spus că este important „cu atât mai mult dacă nu dă doar vești bune”. 

„Una din bolile noastre, din administrație, este tendința de a da vești bune. De a le spune oamenilor că, dacă ne votează pe noi, noi avem o soluție magică pe care o punem în practică și nu trebuie să facă niciun efort în plus. Nu trebuie să muncească mai mult, să fie mai productivi, să fie mai inventivi, ci totul va fi bine.”

„Dacă s-a făcut ceva în plus în Oradea din punctul de vedere al vitezei de dezvoltare este că ne-am asumat, nu primarul doar, ci și Consiliul Municipal, să facem nu ceea ce dă bine, ci ceea ce trebuie. Într-o primă fază, aceste lucru îți aduce niște costuri destul de mari, uneori și electorale, și de imagine, dar, în faza a doua, oamenii văd ce înseamnă ordinea, oamenii văd ce înseamnă lucruri făcute, care generează dezvoltare și, apoi, încep să le aprecieze. Și ei devin factori ai schimbării”, a mai spus Ilie Bolojan.

Revitalizarea centrului istoric

„A trebuit să iau niște măsuri nepopulare, într-o primă fază. (…) Am fotografiat aproape 3000 de clădiri din zona centrală (…) și fiecărui proprietar de clădire i s-a trimis o scrisoare de către Primărie și i s-a spus: casa ta are niște intervenții neavizate. (…) Din momentul acesta, dacă mai faceți vreo modificare fără autorizație, veți fi amendați”, a relatat Bolojan.

Fostul primar a explicat că a al doilea pas a fost stabilirea unor zone prioritare. „Au fost stabilite aceste zone și acolo s-au dus politici pentru a reabilita clădirile, pentru a pune aceste locuri în valoare, pentru a schimba funcțiunile, să ai spații pline de viață la parter, să ai vitrine care arată bine, să ai spații pietonale (…) Și asta a însemnat un pachet de măsuri, dintre care unele au fost total nepopulare: supraimpozitarea cu 500% a fațadelor neîngrijite.”

Apoi, Bolojan a explicat că supraimpozitarea a fost dublată de măsuri menite să-i ajute pe proprietari: „acordarea de împrumuturi care acopereau total contravaloarea reabilitării, rambursarea acestora în 5 ani de zile, în rate egale, fără dobândă, scutirea de impozitul pe proprietate în următorii 5 ani, granturi pentru clădirile monument e până la 20%”.

„Reacțiile au fost cu înjurături, nu trebuie să ne ascundem. Am început noi, cu clădirile noastre. Am zis: ne facem clădirile orașului, pentru că nu îi putem cere cetățeanului, dacă ale noastre cad toate”, a explicat Ilie Bolojan.

„Treptat acest fenomen s-a dezvoltat până a ajuns într-o zonă de contagiune. Casa din stânga era făcută, cea din dreapta era făcută și numai a mea era rușinea centrului. Și, atunci, oamenii au început să investească, au început să cumpere spații acolo, pentru că, de fapt, centrul fusese periferia orașului”, a mai spus fostul primar din Oradea.

Modele preluate și implementate până la capăt

„Uneori rămânerea în urmă a fost un mare avantaj, pentru că n-a trebuit să experimentăm, să ne poticnim. Am luat cel mai bun model din Austria, din Germania și l-am pus în practică cu viteză. (…) Uneori mi-am atras imaginea de om inflexibil, dar știam clar: dacă acolo este un model care a dat rezultate de 20 de ani, nu mai stăm la foarte multe dezbateri, îl aplicăm cu forță. Și, imediat ce dădea rezultate, oamenii se linișteau”, a susținut Bolojan.

„Și, dacă am mai făcut ceva bine, este că am aplicat totul până la capăt. Pentru că noi, în general, luăm modele, dar numai ce ne place din modele, nu luăm toate lucrurile”, a subliniat fostul edil.

Exemplul parcărilor

„Da, de exemplu, am luat modelul de parcări și sunt astăzi doctrine de parcări. Totul este studiat, totul este patentat. Și nu mai trebuie să inventezi, trebuie să aplici lucrurile. Bineînțeles, ne-am apucat de parcări, am pus toată doctrina lor, după ce am studiat-o, ne-am dus la marile companii de parcări din Europa (…) le-am studiat pe toate: orașe mici, orașe mari, și am venit și am pus în practică. Bineînțeles că nu funcționau totuși, de ce nu funcționează? De ce la 8-10 locuri de parcare nu există întotdeauna unul-două locuri libere ca să nu mai am traficul ăla de căutare?

Am constatat, după vreo șase luni de zile, că cei care trebuiau să-i amendeze pe cei care nu respectau timpul de parcare – își uitau mașinile acolo, nu-și făceau treaba. În felul acesta sistemul, care părea că funcționează dincolo, nu funcționa la noi. În momentul în care am pus o presiune pe ei: le-am pus GPS-uri să văd unde se deplasează, le-am pus un contor să văd câte mașini verifică și le-am dat niște indicatori, imediat s-a făcut ordine”, a povestit Ilie Bolojan.

„Prima decizie a fost să anulez gratuitățile”

„Oamenii când te respectă, se conformează voluntar unor decizii ale primăriei. Dacă nu te respectă, nu te iau în serios”, a spus Bolojan. Apoi, a susținut că treptat „toate serviciile Primăriei Oradea au fost orientate cu fața către cetățeni – de la chestiuni banale, care nu costă foarte mulți bani”.

„Când am venit primar, toate parcările din jurul primăriei erau gratuite pentru angajații primăriei, ceilalți plăteau. Veneau câteva sute de mașini dimineața, ocupau toate locurile de parcare. (…) O primărie cum este Oradea are între 1500 și 2000 de cetățeni zilnic în primărie. (…) Sigur, unii vin cu mijloace de transport în comun, unii pe jos, dar mulți vin cu mașinile, au nevoie de zone de parcare. Prima decizie a fost să anulez gratuitățile. Am chemat sindicatul și le-am spus: a cui este primăria asta? Păi, a noastră… Nu, nu îi a cetățenilor, deci noi suntem în serviciul lor, deci nu mai avem gratuități, dar nici lor nu le dăm gratuități că o să-și uite mașinile. Le punem o taxă de parcare, le dăm o durată limitată, vin, rezolvă problemele, plătesc și pleacă”, a mai povestit fostul primar.

„Primăria a devenit un mall de servicii”

„Toate problemele primăriei se rezolvă într-o singură sală mare, transparentă, dar în care pe fiecare birou este o cameră de luat vederi. (…) Primăria a devenit un mall de servicii. Am adus termoficarea, electricitatea, poșta, telefonia, gazele, toate sunt acolo. (…) De la supermarket-uri am copiat programul de lucru. Începem mai de dimineață, nu cu toate ghișeele. Exact ca la Metro sau la Selgros, la zonele mari. Începem cu două ghișee de la 8:00, de la 10:00, când este maxim, toată lumea e în ghișee. Cei care au venit la 8:00 pleacă la ora 15:00, cei care au venit la ora 10:00 pleacă la ora 18:00 și programul de lucru s-a mărit zilnic, fără să creștem personalul și oamenii au înțeles că noi suntem în serviciul lor”, a explicat Bolojan.

Bolojan: „Să nu generezi așteptări care nu pot fi onorate”

Pornind de la faptul că proiectele de investiții în infrastructură aduc invariabil și nemulțumiri, Bolojan a scos din nou în evidență faptul că e „foarte important să nu generezi niște așteptări care nu pot fi onorate. Să le spui: asta se poate, asta nu se poate. Sigur, în prima fază, oamenii oamenilor le place, în general, să le rezolvi problemele, să le dai vești bune. Și dacă le spui așa, frust, asta nu se poate, pleacă dezamăgiți, dar e mult mai periculos să-i duci cu vorba, să-i păcălești, pentru că într-adevăr, peste o lună, două, când constată că de fapt i-ai mințit – într-o formă, sigur, elegantă – se întorc împotriva ta și nu mai ai încredere. Nu se pune problema că nu te votează. Nu, nu mai prezinți credibilitate. În momentul în care tratezi lucrurile corect, le spui ce se poate, ce nu se poate și nu generezi așteptări care nu pot fi onorate, credeți-mă, oamenii înțeleg aceste lucruri. Noi am lucrat în permanență în șantiere, noi nu lucram ciclic, că erau alegeri.”

(sursă imagini: captură YouTube/Apropo TV, Facebook/Visit Oradea, oradeaheritage.ro)