Tánczos Barna: “Antreprenorii români au nevoie de sprijinul Guvernului pentru a se extinde pe alte piețe”

Cea de-a patra ediție a Forumului Economic al Transilvaniei, organizat de Fundația Pro Economică a readus în discuție relațiile comerciale dintre România și Ungaria, care, strict din punct de vedere al balanței comerciale, sunt în defavoarea țării noastre, după cum au punctat atât Kelemen Hunor, liderul Uniunii Democrate Maghiare din România, cât și Tánczos Barna, ministrul Finanțelor în Guvernul român. Care sunt soluțiile pentru a reduce decalajul și chiar a echilibra balanța: livrarea de produse necesare pieței ungare, respectiv Guvernul român va stimula exporturile.

Fundația Pro Economica a organizat și în acest an, pentru a patra oară, Forumul Economic al Transilvaniei, găzduit de una dintre sălile de evenimente Boema din Corunca, localitate limitrofă municipiului Târgu Mureș.

“Practic, ideea acestui forum ne-a venit acum patru ani când am văzut că la o serie de întâlniri, conferințe, antreprenorii stau mai mult afară și discută între ei despre probleme. Am zis atunci să încercăm să creăm o platformă, să organizăm o conferință puțin altfel decât de obicei, prin care se discută foarte mult despre programele actuale, prin care la începutul conferinței, de obicei, avem prezentări, avem definirea subiectului acelei zilei și atunci, practic până la finalul zilei, sunt dezbateri în care fiecare antreprenor care este prezent în sală poate să pună întrebări, poate să-și împărtășească ideea, soluțiile lui sau întrebările lui. Prin organizarea acestui forum, noi ne-am dorit să coagulăm societatea antreprenorilor, pentru că noi credem că dacă regiunea Transilvania sau România ar dori să fie un jucător pe piața globală, atunci prima dată trebuie să creăm un antreprenoriat pe o bază solidă, foarte sigur pe sine și economic solid aici, în țară, și dacă acești antreprenori lucrează foarte bine împreună, atunci vor putea să iasă mult mai ușor pe piața internațională, poate împreună sau cu idei care sunt complementare”, ne-a explicat Kozma Mónika, președintele Fundației Pro Economica premisele de la care a plecat acest eveniment.

Fundația Pro Economica a organizat și în acest an, pentru a patra oară, Forumul Economic al Transilvaniei, găzduit de una dintre sălile de evenimente Boema din Corunca, localitate limitrofă municipiului Târgu Mureș. 

Trei provocări

Forumul a fost deschis de Kelemen Hunor, președintele Uniunii Democrate Maghiare din România.

În mesajul său transmis antreprenorilor participanți la forum, Kelemen Hunor a subliniat că sunt trei mari provocări care “astăzi trebuie să fie clare pentru toată lumea, inclusiv pentru politicieni, dar și pentru antreprenori”.

”În primul rând, impredictibilitatea. Pentru antreprenori și pentru politicieni și pentru orice om, predictibilitatea este extrem de importantă, dar trăim într-o lume în care lipsește predictibilitatea. Schimbările sunt foarte rapide. E greu să faci un proiect care mâine va fi valabil, fiindcă aceste plăci tectonice, politice, se ciocnesc în această perioadă și au efecte și asupra economiei din România și nu numai. Viteza e a doua chestiune. Schimbările sunt atât de rapide, încât nu avem timp să ne acomodăm. Omul este obișnuit la schimbări mai rapide și atunci are posibilitatea de a se adapta. În această perioadă, viteza schimbărilor e așa de mare, încât lasă omul fără suflare, dacă pot să spun așa, între ghilimele. Și din această cauză există nesiguranță, există, bineînțeles, un sentiment de nesiguranță totală. Trebuie să ne acomodăm cu această viteză, trebuie să ne adaptăm la această viteză. După aceea există chestiunea legată de inteligența artificială, un lucru care este necesar, nu vom scăpa, o vom folosi. Trebuie să învățăm să folosim inteligența artificială, mai ales în politică, în ceea ce ne privește, dar în același timp, pe lângă aspectele pozitive, apar și aspectele negative. Și acest lucru s-a văzut anul trecut la alegerile prezidențiale din România și se vede în continuare, fiindcă inteligența artificială, algoritmul, caută informațiile care există pe internet. Și în acest caz, sigur, dacă informațiile sunt distorsionate, dacă sunt false, atunci va căuta, va alege și va folosi și din aceste informații și atunci ceea ce primește omul când vrea să înțeleagă un fenomen nu neapărat este în concordanță cu realitatea. Deci noi trebuie să învățăm să folosim inteligența artificială, dar în același timp trebuie să știm cum să filtrăm informațiile false, fake news-urile, fiindcă altfel ne vom trezi în realități paralele”, a spus Kelemen Hunor.

Au susținut, apoi, discursuri Magyar Levente, ministru adjunct al Ministerului Afacerilor Externe și Comerțului Exterior al Ungariei, Nacsa Lőrinc – secretar de stat pentru Politica Națiunii al Ungariei, Cancelaria Prim-ministrului.

În cadrul evenimentului, Tánczos Barna, ministru al Finanțelor, a participat împreună cu Magyar Levente, ministru adjunct de externe al Ungariei la o masă rotundă cu tema „Piețele în transformare în statele membre ale Uniunii Europene”, dezbatere care a fost informală și fără presă la cererea celor doi  participanți.

Dezechilibru care poate fi redus

Atât Kelemen Hunor, cât și Tánczos Barna au vorbit, în cadrul evenimentului, despre relațiile comerciale dintre cele două state vecine – România și Ungaria.

Potrivit declarațiilor acestora, balanța comercială dintre România și Ungaria este de aproape 1 la 3 în defavoarea țării noastre.

“Cooperarea economică între cele două țări a avut o evoluție și are o evoluție foarte bună, pozitivă, dar există un dezechilibru și aici firmele din România, lumea antreprenorială, are nevoie, pe de o parte, de un sprijin, pe de altă parte trebuie să vină cu produse care pot fi vândute pe piața din Ungaria, fiindcă în jur de 11 miliarde e balanța comercială, dar este un deficit în ceea ce ne privește. Deci noi exportăm mai puțin în Ungaria și importăm mai mult din Ungaria, undeva este la 8 miliarde contra 3 miliarde sau aproape 3 miliarde”, a spus Kelemen Hunor.

“Sunt evidente statisticile, sunt mai multe produse aduse în România din Ungaria, raportul este 1 la 3, 1 la 2, în funcție de domeniul pe care îl analizăm, iar în ceea ce privește investițiile, și acolo România este, practic, cu o sumă de trei ori mai mică prezentă pe piața Ungariei și sunt foarte multe investiții din Ungaria care vin în România, în special în Transilvania”, a remarcat și Tánczos Barna.

Însă acest raport se poate regla dacă România va exporta produse căutate pe piața țării vecine, iar Guvernul român va stimula exporturile prin programe asemănătoare celor deja existente în alte economii din Uniunea Europeană.

“Noi trebuie să căutăm produse, trebuie să căutăm servicii cu care putem să fim mai prezenți pe piața maghiară ca să echilibrăm această balanță, acest deficit”, consideră Kelemen Hunor.

“Antreprenorii români au nevoie de sprijinul Guvernului pentru a se extinde pe alte piețe. Din acest punct de vedere, sunt foarte multe programe bune și în Polonia, și în Ungaria, în foarte multe țări ale Uniunii Europene și trebuie să implementăm și noi programe, sisteme similare. Companiile care se duc pe piețe externe trebuie să beneficieze de garanții și sisteme de finanțare prin băncile pe care le deține statul român. Este rețeta cea mai simplă și este și eficientă dacă ne uităm la țările europene. Exim Bank sau Banca de Investiții și Dezvoltare poate veni în sprijinul băncilor comerciale care să aibă la dispoziție asemenea programe, asemenea produse bancare care pot fi oferite companiilor. Am vorbit cu foarte mulți întreprinzători astăzi, i-am încurajat să viseze și să aibă curajul să facă pasul următor. Sunt foarte mulți antreprenori care în ultimii 10-20 de ani au reușit să-și consolideze, să-și crească investițiile, business-ul în România, foarte mulți dintre ei, cu siguranță ar putea să facă performanță și pe alte piețe, au nevoie și de o decizie personală, pentru că este nevoie de o dorință personală de a face acest lucru în primul rând, după care au nevoie, într-adevăr, de sprijin, de finanțare, de soluții din partea statului român”, a detaliat ministrul Finanțelor.

Forumul a oferit apoi ocazia antreprenorilor să asiste la prelegeri pe teme actuale, cum au fost “Era crizelor: despre schimbarea generațiilor și crizele economice prin prisma psihologiei” – prezentată de Dr. Annamária Kádár, “A Treia Generație I Grupul de Companii Mendola” – la care au participat: Rámay Ádám, Gündisch Kata, Gündisch Anna, Gündisch Balázs, Rámay Bence, Rámay Zsolt, sau “Ce oportunități oferă economia României pentru întreprinderi?” – susținută de dr. Levente Szász (profesor universitar, prorector, Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor, Universitatea Babeș-Bolyai) și Nagy Zsolt (fondator-proprietar, Resonance Partners). Totodată, antreprenorii au asistat activ la masa rotundă pe subiectul: “Crearea unei conduceri profesionale, adică succesiune diferită”, alături de Nagy Károly (președinte, Asociația Economiștilor Maghiari din România; director general, Promelek XXI SA), Papp György-László (director general, Medline Com SRL) și Vincze Tamás (CEO și coproprietar, East Grain).

Ligia VORO