Mureș: Primul și cel mai mare grup de suport pentru dependenți din România a împlinit șase ani

Primul şi cel mai mare grup de suport pentru dependenţi din ţară, Centrul de Recuperare din Adicţii „Bastion” din Târgu Mureş, o iniţiativă voluntară coordonată de Călin-Dinu Zamfirescu, a împlinit şase ani, acesta fiind accesat săptămânal de 30-40 de persoane, iar de terapiile practicate aici au beneficiat peste 600 de persoane.
„Dacă aş spune că-i groaznic de greu să construieşti de la zero un concept ca ‘Bastion’, ar părea că exagerez. Îmi aduc aminte de 2018-2019, când am fost singur la grupuri. Mergeam de două ori pe săptămână în Bastionul Dogarilor din Cetatea Târgu Mureş şi aşteptam să vină dependenţi. Nu venea niciun dependent. Părea că nu există niciun dependent în Târgu Mureş, dar crâşmele din cartier erau pline, necazurile, ordinele de restricţie, conflictele domestice erau la ordinea zilei. Nu am făcut o reclamă agresivă, am fost mai discreţi. Săptămâni la rând am fost singur, după aceea a venit un camarad, Radu, apoi prima voluntară, au mai venit şi alţii, eram mai mulţi specialişti decât dependenţi. În acest an, în fiecare săptămână participarea a fost între 30 şi 39 de oameni. Astăzi, suntem cel mai mare grup din ţară de suport – români şi maghiari. În grup suntem 619 oameni, iar la întâlnirile săptămânale vin, în medie, cam 35-40”, a declarat presei Călin-Dinu Zamfirescu, care în viaţa de zi cu zi este angajat al Direcţiei de Asistenţă Socială din Târgu Mureş.
Prin proiectul pilot Centrul de Recuperare din Adicţii „Bastion” din Târgu Mureş a fost creat, de-a lungul anilor, un model de bune practici care dă rezultate, iar la acesta participă voluntar psihologi, psihoterapeuţi, psihiatri, pastori, asistenţi sociali şi consilieri de egal, serviciile oferite fiind gratuite.
În plus, centrul a reuşit formarea şi atestarea a 12 consilieri în adicţii şi, deşi proiectul are şi o componentă de consiliere spirituală, preoţii din Târgu Mureş, indiferent de cult, nu au dat curs invitaţiei de a se alătura voluntar în ajutorarea dependenţilor, cu două excepţii.
„Continuăm să avem lângă noi doi pastori, că mergem în continuare şi pe consiliere spirituală. E o poveste lungă cu preoţii şi am o supărare uriaşă. Eu sunt un om credincios, dar lipsa de implicare a preoţilor din diverse culte pe mine mă întristează foarte tare. Gândiţi-vă că am fost la toţi, la cele 10 culte legale în Târgu Mureş. Din cele 10 culte au ales să ne susţină, de 6 ani, un pastor prezbiterian, Sandor – căruia îi mulţumesc, a fost şi aseară, e un om foarte cald – şi Elian, care e pastor baptist şi care ne-a primit în sediul bisericii baptiste cu mare drag. E un altfel de om al bisericii, e un om căruia îi pasă. Un om care se implică şi în activităţile din puşcărie. O spun cu tristeţe, preoţii nu ne-au susţinut, deşi, în mod normal, ar trebui să caute să ajute omul necăjit, fiindcă dependenţii de care ne ocupăm noi sunt oameni necăjiţi”, a afirmat Călin-Dinu Zamfirescu.
Centrul „Bastion” are patru psihologi clinicieni, psihoterapeuţi şi medici psihiatri, iar de-a lungul anilor aici au activat voluntar şi alţi terapeuţi.
„Avem un lanţ de psihologi, de psihoterapeuţi şi de medici psihiatri. Unii dintre ei lucrează cu Casa de Asigurări, ceea ce e o veste bună pentru mine şi pentru camarazii cu care lucrez, pentru că la cabinetele la care psihiatrii în tandem cu psihologii lucrează cu Casa de Asigurări de Sănătate, beneficiarii nu plătesc nimic. Sumele de consiliere, de terapie sunt suportate de Casa de Asigurări. Nu sunt mulţi care îndeplinesc condiţia asta. Dependenţii nu sunt cei mai bogaţi oameni de pe planetă, pentru că îşi fac praf banii pe jocuri de noroc, pe droguri, pe alcool şi din momentul în care vin la noi, scurgerea asta de fonduri personale ale familiei se opreşte. Deci e un proces extraordinar de complex”, a afirmat Zamfirescu.
Tot prin auto-finanţare, voluntarii Centrului de Recuperare din Adicţii „Bastion” au urmat cursuri de consiliere în adicţii, iar astfel aici există deja 12 consilieri în adicţii atestaţi de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, de Ministerul Educaţiei.
„Am învăţat limbajul, am învăţat concepte, am făcut şcoală. Eu mă numesc un autodidact. Da, sunt consilier în adicţii, iar în 10 ani şi jumătate, de când mă ocup de chestia asta, am citit enorm”, a subliniat iniţiatorul centrului.
Zamfirescu a spus că şi-a propus să îi ajute pe oamenii cu diverse adicţii să intre într-o lume total necunoscută, pornind de la modelul Minnesota sau metoda celor 12 paşi şi continuând cu alte practici, medicale şi holistice.
„În preambulul fiecărui grup citim cei 12 paşi. Încercăm să sugerăm, mai ales celor care au credinţă în Dumnezeu, că sunt nişte paşi numai buni pentru a intra într-o recuperare sănătoasă. Dar aşa cum oamenii, în general, pot fi atei, agnostici sau credincioşi, aşa şi dependenţii sunt tot oameni. Şi atunci am remarcat, în mii de întâlniri cu beneficiarii, că şi ateii, agnosticii sau cei supăraţi pe Dumnezeu, mâniaţi pe Dumnezeu pentru ce li s-a întâmplat în viaţă, şi ei sunt oameni şi trebuie ajutaţi. Atunci metoda trebuie însoţită şi de alte abordări şi nu sunt puţine. Hipnoza e bună, avem şi noi un psihoterapeut format în hipnoză, care a avut nişte rezultate absolut spectaculoase cu nişte consumatori de droguri tineri, care sunt bine acum doar pentru că metodele de regresie în viaţa actuală şi în vieţile anterioare au funcţionat incredibil. Sunt oameni la care funcţionează yoga sau Prananadi sau Bowen”, a afirmat de Călin-Dinu Zamfirescu.
Centrul Bastion mai practică interviurile motivaţionale, consilierea cu un consilier în adicţii, care este dependent în recuperare sau consilierea spirituală.
„Avem un camarad care luna viitoare face 6 ani. Noi l-am luat din clinica de psihiatrie unde era internat a doua oară şi era într-o situaţie foarte gravă şi astăzi e bine-mersi. Abia aşteptăm să-i dăm medalia de 6 ani. Nu s-a dus la consiliere spirituală, la interviul motivaţional a fost de mai multe ori, dar n-a fost nici la psihoterapeut, n-a fost nici la psihiatru, pe el l-a ajutat enorm grupul de suport, pur şi simplu”, a afirmat Zamfirescu.
Întâlnirile săptămânale care au început în Bastionul Dogarilor din Cetatea Târgu Mureş continuă de trei ani la Biserica Harul din oraş, ca urmare a faptului că autorităţile nu susţin financiar funcţionarea acestui grup, deşi rezultatele sunt spectaculoase.
„M-am întrebat de o mie de ori de ce politicienii nu realizează gravitatea şi importanţa acestei munci. Nu m-am lăudat niciodată în cinci-şase ani. Cum spuneam, în grup suntem 619 oameni. E cel mai mare grup din ţară şi e tot mai greu de manageriat. Eu încă nu înţeleg de ce autorităţile nu observă că prin recuperarea acestor oameni câştigă statul luni, ani de productivitate, fiindcă oamenii care îşi revin reintră în societate. Sunt multe alte domenii în care se aruncă banii de-a moca şi rezultatele sunt zero. În cazul nostru pot să spun că rezultatele sunt absolut spectaculoase, dar munca este extrem de dificilă. Consumul de droguri e o problemă uriaşă cu care se confruntă România, o avalanşă a consumului de droguri la minori”, susţine coordonatorul.
Potrivit lui Zamfirescu, cu o persoană care a suferit vreodată de vreo dependenţă trebuie ţinută legătura în permanenţă, iar laudele unor centre rezidenţiale care susţin că ar avea o rată de rată de succes de 80-83% nu sunt reale.
„Era vorba că se înfiinţează opt centre regionale rezidenţiale în care minorii să fie aduşi, recuperaţi, trataţi, ocrotiţi. Dar ce se întâmplă cu omul după ce iese de acolo? Există anumite centre rezidenţiale care fac un marketing deşănţat şi spun că au o rată de succes de 80-83%. Rata de succes în recuperarea din adicţie este de 6-10%, maxim 15%. Noi nu ne jucăm cu chestia asta. Eu îi aud pe oamenii ăştia săptămână de săptămână. Dacă nu vin la grup săptămâna asta, vorbesc cu ei. După 10 ani de experienţă, îmi dau seama dacă e bine când îl văd, când îl aud, când îi văd limbajul non-verbal, când îi aud poveştile, când îi aud intervenţiile la grupuri. Dar după ce ai ieşit dintr-un centru rezidenţial, acel centru cum ştie dacă tu eşti bine la Slobozia, la Timişoara sau la Braşov? Haideţi să trecem peste laude şi să recunoaştem că e o realitate cruntă. E o tulburare extrem de complexă, de dificilă, de perversă. Şi faptul că ne lăudăm cu rate de succes uriaşe nu ajută pe nimeni”, a accentuat Călin-Dinu Zamfirescu.
Centrul de Recuperare din Adicţii „Bastion” din Târgu Mureş a mai înregistrat o premieră, prin fondarea, în urmă cu cinci ani, a primului grup terapeutic pentru co-dependenţi.
„De 5 ani funcţionează un grup de suport al co-dependenţilor (…). Co-dependentul nu mai are viaţă personală, se sacrifică total pentru dependent. Ori suferinţa în cazul co-dependenţilor este în formă continuată şi adeseori mult mai gravă decât cea a dependenţilor. O soţie de alcoolic care nu-şi părăseşte soţul va suferi până la moartea lui. Copiii minori sau adulţi vor suferi până la moartea lui”, a precizat Zamfirescu.
Potrivit acestuia, în clasamentul dependenţelor pe primul loc încă se situează alcoolismul, urmat de jocurile de noroc, însă dependenţii de droguri sau de diferite substanţe câştigă tot mai mult teren, în special în rândul copiilor şi tinerilor.
„După mine, sunt sute de mii de cazuri de minori, de tineri în România care au consumat o dată, de două, de zece ori droguri. Câte puşcării sunt în România pentru minori? Patru. Câte centre de recuperare pentru minorii dependenţi de droguri sunt în România? Unul! Înfiinţat acum un an cu efortul unor fundaţii de bine, la Câmpina. E singurul loc în care părinţii îşi pot duce minorul. Este absolut îngrozitor. Într-o situaţie asemănătoare, poate mai gravă, era Portugalia acum câteva decenii. S-au trezit cu o ţară dependentă din cauza turismului de consum şi în câţiva ani au înfiinţat 170 de centre. Şi noi avem un centru pentru minori, unul singur”, a mai arătat Călin-Dinu Zamfirescu.

(www.agerpres.ro)