Detoxifierea organismului – marketing sau necesitate?

Trăim într-o lume în care zi de zi avem de lucrat asupra atenției, a prezenței, a trezviei pentru a viețui în mod conștient, acordați la propriul corp. Omul are nevoie mai mult ca niciodată să se oprească din a se disipa în freamătul lumii exterioare. Astăzi parcă totul încearcă să capteze atenția și fură din timpul vital al introspecției și al conștientizării propriilor nevoi emergente, al comunicării reale cu corpul. În toată această agitație, omului îi este dificil să își direcționeze atenția către interior, acolo unde ar fi indicat să fie focusul pentru a putea oferi corpului ce are nevoie, așa încât să funcționeze precum cum a fost creat.

Astăzi, mai mult ca niciodată, trăim într-o era informațională, în care accesul la informație se află la un click distanță. Un vis devenit realitate pentru mulți, dar care în ciuda numeroaselor beneficii, poartă omul într-o permanentă și obositoare căutare. Documentarea, cercetarea și învățarea fac parte din viața omului încă de la origini, însă modul în care este făcută în zilele noastre, în fața ecranelor cu lumină albă, într-o poziție nefirească, ore în șir fără pauză, și înotând într-o mare de informații nefiltrate, poate produce mai multă confuzie decât beneficii. Acest lucru este valabil și în privința hranei, care în ultimele decenii a adus în lumină numeroase diete, care promiteau să schimbe în bine viața omului căutător de soluții, care să-i ofere bunăstarea.

Ce înseamnă detoxifierea

Secolul XXI, vine cu noi strategii de folosire a hranei, cu accentul pe detoxifiere, pe alegeri mai sustenabile și prietenoase cu mediul, în care raw veganismul, veganismul și vegetarianismul au atras cât mai mulți adepți. Printre autori cunoscuți în această perioadă se numără Martin Berkan, inițiatorul postului intermitent și Anthony William, creatorul detoxifierii cu sucul de țelină.

Pentru a înțelege mai bine acest proces de detoxifiere natural al corpului, astfel încât să îl susținem, este important să detaliem conceptele și mecanismele care stau în spatele unor procese fiziologice care se petrec permanent în organismul uman. Nu putem să începem să ne cunoaștem corpul mai bine, decât prin a-i înțelege nevoile. Ritmul circadian, mecanismele de detoxifiere ale ficatului, sistemul limfatic, excreția renală și procesul de excreție de la nivelul intestinului gros sunt elemente cheie în procesul de detoxifiere. De multe ori la școală ni se vorbește despre unele dintre cele mai complicate lucruri, dar nimeni nu ne spune cât de important este programul și ritmul pe care îl impunem organismului nostru, astfel încât el să funcționeze eficient. Nu conștientizăm cât de important este să avem un sistem limfatic curat, funcțional și că asta depinde în totalitate de noi și de ceea ce facem zilnic, că este vital să avem o excreție renală și intestinală eficientă, zilnică. Se pune mult prea mult accentul pe ceea ce consumăm și deloc pe ceea ce eliminăm, dar un aport fără eliminare corespunzătoare, în timp, conduce la ceea ce astăzi, medicina modernă numește boală. Boala în sine, nu este altceva, decât un set de manifestări, semnale ale corpului, că ceva nu funcționează bine, iar datoria noastră, nu este să scoatem becul din bord, atunci când o defecțiune tehnică sau electrică se anunță în bord. Datoria noastră este să facem o diagnoză, corectă, obiectivă, conștientă, a propriului organism, și să intervenim asupra cauzei. În cele mai multe situații, reglarea programului de somn, prin respectarea ciclurilor circadiene, prin curățarea sistemului limfatic și printr-o reglare a funcțiilor de excreție, ajută la restaurarea întregii homeostazii a organismului. Toate aceste schimbări au inevitabil efecte benefice asupra universului nostru intern, microbian, care are nevoie de intervenția noastră externă și de curățenie ca să coabiteze într-un mediu prielnic. Atunci când toată lumea este fericită, înseamnă că este simbioză, microorganismele noastre interne sunt mulțumite, iar asta implicit, așa cum ne demonstrează ultimele studii științifice, se reflectă în starea noastră de spirit. 

”Ceasul interior” al organismului

Ciclul circadian reprezintă un fel de ”ceas interior” al organismului care reglează în 24 de ore, funcțiile celulelor și ale organelor, sincronicizând fiziologia internă cu indicii externi, pentru a asigura homeostazia metabolică.

Printre mecanismele care intră în jurisdicția ciclului circadian se află funcțiile tractului gastro-intestinal și ale ficatului prin transportul de nutrienți, procesarea acestora și detoxifierea, prin eliminarea metaboliților. La rândul său, microbiomul intestinal își influențează gazda prin reglarea proceselor de digestie, prin rezultatul metaboliților, prin modularea procesului inflamator și a metabolismului biliar.

Schematic, putem împărți cele 24 de ore în trei cicluri principale, respectiv:

Intervalul 12.00 – 20.00 – ciclul de alimentație în care organismul se ocupă cu digestia nutrienților ingerați;

Intervalul 20.00 – 4.00 – ciclul de reconstrucție, în care au loc procese reparatoare la nivel celular, folosind micronutrienții rezultați în urma procesului de digestie;

Intervalul 4.00 – 12.00 – ciclul de detoxifiere în care organismul elimină metaboliții rezultați în urma celor două cicluri. De aceea, dimineața la trezire apare în mod normal urinarea și defecarea, semn că organismul funcționează în parametri optimi și tocmai ce se află în plin proces de detoxifiere.

Următoarele mecanisme ce necesită o înțelegere corectă pentru a putea susține prin hrană și tehnici de îngrijire potrivite organismul, sunt fazele de detoxifiere ale ficatului, fabrica noastră internă. Descoperirile științifice estimează undeva la 500 de funcții pe care le îndeplinește în corpul uman, fiind implicat aproape în toate procesele metabolice. Pentru a-i înțelege cu adevărat complexitatea ne putem imagina ceea ce experții susțin despre ficat, anume că pentru a putea construi o fabrică care să îndeplinească funcțiile ficatului omenesc, este nevoie de un teren de 200 de hectare.

Fabrica neostenită a organismului, ale căror funcții nu sunt pe deplin descoperite, ficatul, reușește să transforme toxinele, în derivați excretori în doar două faze. Pentru a putea desfășura aceste procese de detoxifiere, ficatul are nevoie de următorii nutrienți: Riboflavina (Vitamina B2)  Niacina (Vitamina B3), Pyridoxina (Vitamina B6), Vitamina B12, Acidul Folic, Antioxinați (Vitamina C, E, Milk Thistle), Vitamine solubile în grăsime (Vitamina D. A), Glutathion, N-Acethyl Cysteină, Aminoacizi cu braț scurt ramificat (BCAA), Fosfolipide, Grupul de vitamine B, Aminoacizi (N-Acethyl Cysteină), Sulfur. Toate acestea se găsesc în alimente sau unele dintre ele sunt fabricate de microorganismele intestinale. De aceea, aportul de hrană diversificată și nutritivă este esențială în susținerea zilnică a corpului în procesul de detoxifiere.

În mod ideal, curățenia mediului nostru intern, ar trebui făcută constant, prin alimente care susțin organele noastre de eliminare: rinichii, colonul, plămânii, dar și ficatul, fabrica noastră neostenită, așa încât să fim permanent într-o stare de sănătate și vitalitate optimă. Natura ne pune la dispoziție prin ciclicitatea ei, în toate anotimpurile plante menită să curețe, să refacă și să reechilibreze organismul în fiecare anotimp. Îndepărtarea noastră de ceea ce înseamnă natural, sezonier, local, a perturbat și uneori întrerupt mecanismele și procesele naturale de detoxifiere.

Din această cauză asistăm astăzi la o dezvoltare fără precedent a produselor și programelor comerciale care ne promit o detoxifiere eficientă. O capcană a marketingului în care orice om poate cădea cu ușurință. Nimic de condamnat, fiindcă în lipsa unor informații clare asupra felului în care organismul uman funcționează, dar și a timpului necesar studiului, fiind prinși în frenezia muncii și a modului de a face, o scurtătură de tipul unui program de detox, poate părea soluția salvatoare. De aici și paradoxul zilelor noastre în care deși cunoaștem atât de multe despre corp și despre hrană, am ajuns să facem atât de puțin pentru susținerea sănătății și să credem cu naivitate că putem detoxifia din când în când corpul cu produse frumos ambalate ce promit o curățenie eficientă.

Mihaela ȚĂPESCU,

Nutriționist dietetician autorizat

Despre Mihaela Țăpescu

Mihaela Țăpescu este nutriționist dietetician autorizat, absolventă a Facultății de Nutriție și Dietetică din Cadrul Universității de Medicină și Farmacie din Târgu Mureș și membru al Colegiului Dieteticienilor din România. Este autoarea primei cărți pentru copii din România despre Microbiomul Uman – ”O introducere a copiilor în lumea Microbiotei Umnae”. Este pasionată de Nutriția Pediatrică, Nutriția în perioada Precocepțională, Sarcină și Alăptare, dar și Sănătatea Gastrică fără de care nu putem avea un corp sănătos și armonios. Este specializată în Italia în interpretarea testelor de microbiom BioMetatest, teste de generația a treia și a mineralogramelor.

Site: www.nutritiebiologica.ro

Contact: nutritiebiologica@gmail.com

Telefon: 0723-892.377

”Paradoxul zilelor noastre”

Octavian Paler

”Paradoxul vremurilor noastre în istorie este ca avem:

clădiri mai mari, dar suflete mai mici;

autostrăzi mai largi, dar minți mai înguste.

Cheltuim mai mult, dar avem mai puțin;

cumpărăm mai mult, dar ne bucuram mai puțin.

Avem case mai mari, dar familii mai mici,

Avem mai multe accesorii, dar mai puțin timp;

avem mai multe funcții, dar mai putina minte,

mai multe cunoștințe, dar mai putina judecata;

mai mulți experți si totuși mai multe probleme,

mai multa medicina, dar mai putina sănătate.

Bem prea mult, fumam prea mult,

Cheltuim prea nesăbuit,

Râdem prea puțin,

Conducem prea repede,

Ne enervam prea tare,

Ne culcam prea târziu, ne sculam prea obosiți,

Citim prea puțin, ne uitam prea mult la televizor si

ne rugam prea rar.

Ne-am multiplicat averile, dar ne-am redus valorile.

Vorbim prea mult, iubim prea rar si urâm prea des.

Am învățat cum sa ne câștigăm existenta, dar nu cum sa

ne facem o viață,

Am adăugat ani vieții și nu viață anilor.

Am ajuns până la luna si înapoi, dar avem probleme

când trebuie sa traversam strada sa facem cunoștință

cu un vecin.

Am cucerit spațiul cosmic, dar nu si pe cel interior.

Am făcut lucruri mai mari, dar nu si mai bune.

Am curățat aerul, dar am poluat solul.

Am cucerit atomul, dar nu si prejudecățile noastre.

Scriem mai mult, dar învățăm mai puțin.

Plănuim mai multe, dar realizam mai puține.

Am învățat sa ne grăbim, dar nu și sa așteptăm.

Am construit mai multe calculatoare: sa dețină mai

multe informații, sa producă mai multe copii ca

niciodată, dar comunicam din ce în ce mai

puțin.

Acestea sunt vremurile fast-food-urilor și digestiei

încete; oamenilor mari si caracterelor meschine;

profiturilor rapide si relațiilor superficiale…”