Crin Antonescu: România are nevoie de un lider de națiune în împrejurări din ce în ce mai complicate

România are nevoie de un lider de națiune în împrejurări din ce în ce mai complicate, iar a fi președinte al României reprezintă o misiune, a afirmat Crin Antonescu, candidatul coaliției PSD-PNL-UDMR la prezidențiale, cu ocazia lansării programului său. Evenimentul a avut loc miercuri, 9 aprilie, la Nord Events. Au fost prezenți preşedintele interimar Ilie Bolojan, precum şi liderii PSD, PNL şi UDMR – Marcel Ciolacu, Cătălin Predoiu şi Kelemen Hunor.

„Miza acestor zile de dezbatere publică a acestor alegeri, care durează de mult, nu e una obișnuită. Funcția de președinte al României, după apropiatele alegeri, nu va fi o simplă funcție, chiar dacă supremă în statul român, nu va fi o simplă demnitate, nu va fi un simplu, un uzual mandat prezidențial. În convingerea mea, funcția de președinte va fi o misiune pe care, atunci când ți-o asumi în fața concetățenilor tăi, presupune un examen complex, un examen greu, pentru că misiunea aceasta nu înseamnă nimic mai puțin decât aceea de a spune: ‘Da, sunt gata, sunt pregătit, îmi asum să fiu pentru următorii cinci ani liderul de care această națiune are nevoie’, a declarat Crin Antonescu, potrivit AGERPRES.

„Orice om cu suficientă inteligență, modestie și ceva bun gust are ezitări în fața unei asemenea pretenții, dar adevărul-adevărat, necrutățor, simplu, direct este acesta: România are nevoie de mai multă vreme, de bună vreme, de un lider de națiune în împrejurări din ce în ce mai complicate”, a transmis Crin Antonescu.

Crin Antonescu, despre politica externă a României

„Dilema falsă: UE sau SUA? E falsă, pentru că noi nu suntem între UE și SUA, suntem în UE. Trebuie să păstrăm parteneriatul strategic cu Statele Unite. În fața unor pericole care pot deveni reale, iminente și imediate, nu există garanții complete de securitate pentru Europa și România decât NATO și SUA”, a susținut Crin Antonescu.

„România să fie indispensabilă în relațiile de cooperare externă. Îi vom convinge și pe americani să ne bage în seamă așa cum se cuvine atunci când vom avea ceva indispensabil. Este nevoie să găsim acel ceva indispensabil și este o ambiție mare”, a mai spus Crin Antonescu.

„Politica externă are nevoie de o schimbare profundă de viziune, obiective, conținut și stil. Procesul va fi lung și costisitor, dar trebuie început acum. România poate fi cu adevărat o națiune puternică, respectată, activă și influentă în Europa și în lume!”, susține Crin Antonescu, în textul programului său. 

„Stimularea interesului SUA de a-și spori prezența și implicarea în ecuația regională de securitate din Europa Centrală, Balcanii de Vest și zona Mării Negre, prin creșterea valorii de întrebuințare strategică a României în aceste perimetre, când, dacă și acolo unde interesele SUA vor coincide cu interesele noastre. Ca Președinte, prioritatea mea în dialogul cu Washingtonul va fi evidențierea avantajelor pe care o prezență sporită a SUA în România le are pentru promovarea obiectivelor, precum și pentru proiecția forței Americii nu doar în vecinătatea României, ci și în Orientul Mijlociu, Caucaz și Asia Centrală”, este unul dintre punctele capitolului dedicat politicii externe, din programul lansat de Crin Antonescu.

Programul lui Crin Antonescu

Programul prezidențial „România, înainte!” cuprinde 16 capitole: Recâștigarea încrederii în stat, Transparența puterii, Datoria statului față de oameni, Politica externă: o nouă eră, Europa suntem noi, Apărarea începe acasă, Noul model economic, România – furnizor de securitate energetică, Siguranța cetățeanului – demnitate fără frică de violență, Justiția – echilibrul națiunii, Sănătatea – rețeta pentru prosperitate, Educația – coloana vertebrală a unei națiuni prospere, Cultură și patrimoniu – inima identității naționale, Imagine națională, putere subtilă și proiectție strategică, Diaspora – rețea globală de influență românească și „XVI. Centrul pentru gândire strategică”.

Recâștigarea încrederii în stat

„(…) Reconectarea statului la nevoile cetățeanului înseamnă că fiecare instituție știe clar ce are de făcut. Un stat sănătos gestionează rapid informația, înțelege în timp real ce se întâmplă și ia decizii.

Vă propun un nou tip de contract între administrație și cetățean.

Viziunea mea:
• Voi crea Platforma Națională pentru Eficiența Statului – care va aduce împreună instituțiile relevante – Curtea de Conturi, Agenția Națională a Funcționarilor Publici (ANFP), Institutul Național de Statistică (INS), Consiliul Concurenței, Autoritatea pentru Digitalizarea României – cu mediul academic, societatea civilă și experți internaționali.
(…)
• Această platformă poate deveni baza unei viitoare reorganizări administrative a României – de data asta construită pe date reale, nu pe interese de tot felul. Scopul este de a face statul mai eficient, de a comasa instituții cu atribuții care se suprapun și de a elimina blocajele administrative. Vom avea, la finalul acestui exercițiu o hartă a modului în care funcționează aparatul de stat, care să fundamenteze decizii.
(…)
• Încurajarea unei guvernări bazate pe rezultate – susțin o cultură a evaluării de impact asupra politicilor publice.” (Programul prezidențial „România, înainte!”, pag 4-5)

Europa suntem noi

„(…) Am fost o voce care mai mult ascultă, dar nu se implică activ în dezbaterea europeană, deși are argumente solide în acest sens. Vă propun să depășim această paradigmă. România trebuie să devină un pol de gândire strategică prin mandate fundamentate pe realități economice și, totodată, un factor relevant în jocul european prin alianțe cu state membre cu interese similare.
(…)

Viziunea mea:
• Redefinirea rolului României în Uniunea Europeană – suntem un stat membru matur, cu resurse, competență și poziție strategică. Suntem a șasea țară ca populație din UE și a opta ca suprafață a teritoriului. România trebuie să își promoveze și să își apere mai bine interesele prin profesionalism și acțiune. Și în același timp trebuie să fie capabilă să contribuie cu idei și viziune la marile teme și dosare europene: politica industrială, politica de externe și de securitate, apărare, energie, comerț, cercetare și inovație.
(…)
• O voce unitară în negocierile Europene – voi crea un Consiliu Strategic pentru Afaceri Europene care va avea o dublă misiune. Pe de o parte, pregătirea și fundamentarea, împreună cu Președinția și Guvernul, a poziției României pe dosarele europene, mai cu seamă a celor de importanță strategică. Pe de altă parte, acesta va avea rolul de a menține un dialog constant cu societatea civilă și cu mediul de afaceri, pentru o înțelegere aprofundată a nevoilor societății românești în ansamblul ei și a realităților economice, dar și de a colecta cele mai valoroase propuneri care pot spori puterea de negociere a României în cadrul Uniunii Europene.” (Programul prezidențial „România, înainte!”, pag 14-15) 

Noul model economic

„(…) E timpul să redobândim inițiativa și curajul de a seta obiective mai ambițioase. România are, mai mult ca oricând, nevoie de o economie puternică, rezilientă în fața șocurilor și incertitudinilor. 
Miza pe termen lung nu constă în atingerea unor standarde externe, ci în stabilitatea și siguranța noastră economică, în prosperitatea fiecărui român.

Nu ne mai permitem să fim doar o piață de consum sau o zonă de asamblare. E timpul să construim un nou model economic, bazat pe valoare adăugată și pe avantajele noastre competitive.

Viziunea mea:
• Menținerea cotei unice – recunoscând că această filosofie fiscală a stat la baza creșterii economice a României în ultimii 20 de ani, a atras investiții și a accelerat recuperarea PIB/capita.
• Un nou model economic în interiorul Uniunii Europene – dinspre o economie de consum spre o economie de valoare adăugată, bazată pe sectoare strategice: IT&C, energie, agricultură procesată, industrii creative, biotehnologie, industrie de apărare, microelectronică.
(…)
• Susținerea unui Pact Național pentru Antreprenoriat (…)
• Promovarea conceptului de economie inteligentă – în care diaspora, mediul universitar și ecosistemele de inovare sunt aduse împreună.
• Prioritizarea investițiilor – voi contribui la o dezbatere națională referitoare la prioritizarea bugetară. România trebuie să investească acolo unde are avantaje competitive și decalaje de dezvoltare.
(…)
• Pregătirea negocierilor pentru viitorul buget al UE 2027-2035, astfel încât acesta să reflecte și să cuprindă prioritățile și nevoile de dezvoltare ale României.
• Reforma achizițiilor publice pentru accelerarea investițiilor și atragerea de fonduri europene.” (Programul prezidențial „România, înainte!”, pag 18-19)

România – furnizor de securitate energetică

„(…) Securitatea energetică înseamnă să avem capacități de producție solide, fără să urmăm orbește terapia șoc a înverzirii, prin care am ajuns dependenți de energia produsă de alții pentru a acoperi vârfurile de consum. Soluția este să trecem de la Green Deal la Smart Deal și să facem o tranziție inteligentă de la cărbune la gaz, pe termen scurt și mediu, și de la gaz la energie nucleară, pe termen lung.

Viziunea mea:

Tranziția energetică inteligentă: de la cărbune la gaz, de la gaz la nuclear, de la nuclear la energie regenerabilă stocabilă.
• Finalizarea proiectului de importanță strategică Neptun Deep, pe baza căruia ne vom dubla producția până în 2027, și a marilor investiții în grupuri noi pe gaz pentru producția de energie, inclusiv Mintia (1.750MW), care va deveni din 2026 cea mai mare termocentrală pe gaz din regiune.
• Proiectele în derulare la hidrocentrale trebuie duse la bun sfârșit pentru că am investit deja două miliarde de euro și au un grad de finalizare între 70% și 98%. România trebuie să investească și în hidrocentrale cu acumulare prin pompaj, de tipul Tarnița-Lăpuștești, având toate resursele pentru a dezvolta aceste mari „baterii verzi” pentru echilibrarea sistemului energetic național.
• Demararea proiectului de retehnologizare a Centralei de la Cernavodă, Unitatea 1, pentru că ea va asigura 10% din producția națională, precum și realizarea Unităților 3 și 4.
• Voi încuraja finalizarea noilor parcuri solare și eoliene în lucru, cofinanțate din fonduri europene, care depășesc 10.000MW, potențialul României fiind printre cele mai mari din Uniunea Europeană.
• Susțin accelerarea investițiilor în proiecte de stocare în baterii, pentru care avem proiecte finanțate de peste 2.000MW.
• Consider oportună renegocierea termenelor de exploatare a carierelor de cărbune și a grupurilor de la Complexul Energetic Oltenia, care asigură peste 15% din producția națională de energie. Nu vom mai scoate din funcțiune capacități de producție fără să punem nimic în loc.” (Programul prezidențial „România, înainte!”, pag 20-21)

Diaspora – rețea globală de influență românească

„România nu se oprește la frontieră, ea continuă în inimile, ideile și reușitele a milioane de români din afara granițelor țării. Diaspora românească este o rețea globală de competență, capital, creativitate și memorie. Este una din cele mai mari resurse strategice ale acestui neam, pe care statul român fie a ignorat-o sistematic, fie a utilizat-o foarte puțin. Un stat puternic nu își plânge exodul, îl transformă în forță activă de dezvoltare și de renaștere națională. Înainte să chemăm diaspora acasă, trebuie să ne asigurăm că românii de pretutindeni au sprijinul statului român. Românii de oriunde trebuie să știe și să simtă că România este casa lor și că ea îi protejează cu toate instrumentele instituționale pe care le are la dispoziție.

Viziunea mea:
• Redefinirea diasporei ca rețea strategică a statului român – îmi asum responsabilitatea de a repoziționa românii din afara granițelor nu ca „membri ai diasporei”, ci ca parteneri ai proiectului de țară.
• Conectarea diasporei la mizele interne ale României – marile teme strategice ale statului – educație, sănătate, digitalizare, apărare, economie – vor beneficia direct de experiența și investițiile românilor din diaspora. Vreau să susțin această conectare prin misiuni economice și formate de cooperare între universități.
• Reconstrucția demnității identitare a diasporei – vreau să încetăm să mai tratăm diaspora doar ca pe un bazin electoral. Dau acum semnalul unei relații de susținere și sprijin activ pentru toți românii din afara granițelor: în școli, în cultură, în politică externă. Aceasta înseamnă susținerea școlilor românești din străinătate, acorduri culturale, burse pentru tineri români din afară și o rețea digitală de apartenență.

• Avem datoria să construim o relație autentică cu românii plecați! Nu doar pentru a-i aduce înapoi, ci pentru a merge înainte, împreună!” (Programul prezidențial „România, înainte!”, pag 31)

A consemnat Valentin COVACIU