Comuna Băgaciu și-a pierdut turiștii din pricina numărului scăzut de… vaci

Comuna Băgaciu, aflată în județul Mureș, trece în prezent printr-o transformare profundă, care reflectă schimbările petrecute în mediul rural românesc în ultimele decenii. Odată un reper al turismului de inspirație rurală pentru vizitatorii din Europa de Nord, în special pentru turiștii din Danemarca, Băgaciu pare astăzi să-și fi pierdut o parte din farmecul care atrăgea, an de an, sute de străini dornici de autenticitate, liniște și contact cu o viață arhaică.

În urmă cu doar câțiva ani, în sezonul cald, localitatea era vizitată constant de grupuri de pensionari danezi, care soseau cu curse charter speciale operate săptămânal pe Aeroportul Internațional din Târgu Mureș. Timp de șase luni pe an, între martie și octombrie, aceștia petreceau câte o săptămână în mijlocul satului, bucurându-se de ritmul simplu al vieții de la țară, de peisajul pastoral și, mai ales, de prezența cirezilor de vaci care se întorceau seara de la pășunat. Pentru ei, imaginea satului transilvănean amintea de copilăria trăită în comunități agricole similare, acum urbanizate în totalitate în Danemarca.

Declinul bovinelor, declinul turismului

Astăzi, „turismul danez” aproape că a dispărut. Într-un peisaj în care numărul bovinelor s-a redus drastic, de la peste 200 în gospodării înainte de 1990, la aproximativ 10 în prezent, interesul turiștilor pentru Băgaciu a scăzut proporțional. Primarul comunei, Ioan Aldea, aflat la al șaptelea mandat, explică faptul că imaginea vacilor întorcându-se seara la staule era una dintre cele mai apreciate de vizitatorii străini, simbolizând pentru aceștia un stil de viață demult apus în propria țară, potrivit agerpres.ro.

„Unde sunt animalele alea? Acum vorbim de 10 bovine. Și, din păcate, situația asta e în toată țara, nu numai la Băgaciu. Generațiile mai tinere nu mai știu cum este să crești animale în gospodărie. Fiindcă lumea și-a dat seama că se poate trăi și așa, fără animale. E o scădere drastică. Și, din păcate, este o realitate aproape în toate localitățile rurale din România. Cu excepția acelor mici ferme care încă mai funcționează în unele localități, ferme de vaci, aproape că nu mai găsim bovine în gospodăriile rurale”, susține primarul comunei.

Scăderea efectivelor de animale nu este un fenomen izolat. Ea reflectă o tendință națională, în care tinerii se îndepărtează tot mai mult de agricultura de subzistență, preferând alte mijloace de trai. În lipsa unui sprijin consistent și a unei strategii de revitalizare a sectorului zootehnic, comunități precum Băgaciu își pierd treptat elementele de unicitate care altădată atrăgeau turiști din întreaga lume.

De la circuit închis la deschidere spre oricine trece pragul

Pensiunea construită în Băgaciu special pentru turiștii danezi, într-o fostă gospodărie săsească, funcționa inițial în regim de circuit închis. Era destinată exclusiv grupurilor organizate și oferea un cadru autentic, completat de gastronomie locală și liniștea specifică satului transilvănean. Odată cu dispariția curselor charter, unitatea HoReCa s-a adaptat contextului și și-a deschis porțile pentru toți turiștii interesați de o experiență aparte. Astăzi, pensiunea găzduiește în special sași întorși în concediu, stabiliți în Germania sau alte țări europene, dar și vizitatori ocazionali sau participanți la evenimente locale.

Primarul comunei este încrezător că, în timp, Băgaciu ar putea redeveni o destinație apreciată și de generațiile mai tinere, în căutare de refugii liniștite. Liniștea, specificul culinar și caracterul izolat al zonei ar putea constitui un nou început pentru relansarea turismului rural.

Biserica fortificată, o comoară închisă între ziduri

Un alt element de patrimoniu care ar putea contribui la revitalizarea turismului în Băgaciu este biserica evanghelică fortificată, una dintre cele mai frumoase construcții medievale din județ. Ridicată în secolul al XV-lea, în stil gotic, biserica adăpostește un altar poliptic de influență flamandă, picturi murale din secolele XV-XVI, strane sculptate în 1533 și o colecție valoroasă de intarsii. Cu toate acestea, monumentul este închis, accesibil doar ocazional la cererea turiștilor, iar lipsa lucrărilor de întreținere contribuie la degradarea sa constantă.

Interiorul lăcașului păstrează inscripții istorice importante, precum și două fragmente de frescă pre-reformiste, care adaugă un plus de valoare culturală. Turnul clopotniță cu șapte niveluri, fortificațiile ovale și clădirea școlii datând din jurul anului 1800 întregesc un ansamblu arhitectural de o deosebită importanță, astăzi ignorat și subutilizat.

Viticultura: o tradiție abandonată, un potențial renăscut

Un alt capitol important din istoria Băgaciului este legat de viticultură. Înainte de 1990, zona se mândrea cu aproximativ 600 de hectare de viță-de-vie, iar vinul produs aici era cunoscut în regiune. După privatizarea fostelor întreprinderi de stat și lipsa unui brand local coerent, viile au fost abandonate, iar construcțiile aferente – crama și clădirile pentru sezonieri – au intrat într-o stare avansată de degradare.

Astăzi, două clădiri masive aflate la intrarea în localitate amintesc de perioada de glorie a viticulturii. În paragină de peste două decenii, ele sunt considerate de localnici „rușinea comunei”, potrivit primarului care a discutat deschis despre problemele turistice ale comunei într-un interviu marca agerpres.ro. Cu toate acestea, un investitor străin a replantat recent 40 de hectare de viță-de-vie, semn că potențialul viticol al zonei nu este complet pierdut. Populația locală mai deține în prezent doar 20 de hectare, dar speranțele de revigorare a acestui sector există.

Agricultura și gazele naturale, pilonii economici ai prezentului

În lipsa unui sector zootehnic și viticol dezvoltate, agricultura a devenit activitatea dominantă în Băgaciu. Trei mari fermieri lucrează peste 90% din terenurile arabile ale comunei, arendate de la localnici. De asemenea, o secție de exploatare a gazelor naturale activează în zonă, cu peste 200 de angajați, majoritatea fiind din comună. Alte activități economice sunt limitate, existând doar câteva ateliere de fierărie și tâmplărie în Băgaciu și satul aparținător Deleni.

Potrivit ultimului recensământ, comuna Băgaciu are 2.542 de locuitori, în creștere ușoară față de 2011. Structura etnică este una diversă: aproape 48% dintre locuitori sunt de etnie romă, în timp ce românii și maghiarii reprezintă 25,45%, respectiv 21,87% din populație. Această diversitate conferă un caracter multicultural localității, care, cu o strategie coerentă de dezvoltare, ar putea deveni un model de valorificare a patrimoniului etnic și cultural.

Băgaciu… între trecut și viitor

Comuna Băgaciu reflectă perfect tensiunea dintre tradiție și modernitate, dintre ce a fost odată și ce ar putea fi din nou. Cu un patrimoniu valoros, o istorie bogată și un peisaj rural autentic, localitatea are încă resurse pentru a redeveni un punct de atracție pe harta turismului cultural și ecologic. Totul depinde, însă, de capacitatea autorităților și comunității locale de a valorifica aceste atuuri, de a revitaliza infrastructura și de a repune în circuit elementele care altădată atrăgeau vizitatori din întreaga Europă.

Lorena PINTILIE

Sursa foto: agerpres.ro & freepik.com