Săptămâna Patimilor în județul Mureș – Între credință, tradiții și simboluri pascale

14 aprilie 2025

Începând de luni, 14 aprilie, creștinii ortodocși intră în cea mai solemnă și profundă perioadă a anului liturgic: Săptămâna Patimilor. Această săptămână premergătoare Învierii Domnului este dedicată rememorării suferințelor, jertfei și morții Mântuitorului Iisus Hristos, un timp de reflecție, rugăciune și pregătire sufletească pentru întâmpinarea celei mai mari sărbători creștine: Paștele.

Paștele nu este doar o sărbătoare a luminii și a biruinței vieții asupra morții, ci și un moment de regăsire interioară, de curățire spirituală și de întoarcere la valorile profunde ale credinței. În aceste zile, credincioșii sunt chemați să pășească, cu smerenie și inimi deschise, pe drumul Golgotei, pentru ca, la capătul lui, să se bucure deplin de Lumina Învierii.

În județul Mureș, Săptămâna Patimilor, cunoscută și sub numele de Săptămâna Mare, este strâns legată de o serie de tradiții și obiceiuri ce ilustrează adânca ancorare creștină a comunităților locale. Lunea Mare marchează începutul acestei perioade printr-o curățenie generală în gospodării, un gest care simbolizează atât purificarea casei, cât și a sufletului, în așteptarea Învierii Domnului. Femeile se ocupă de aerisirea încăperilor, spălarea rufelor și rânduirea lucrurilor, în timp ce bărbații își îndreaptă atenția către lucrările agricole, aratul, semănatul, sau achiziționarea mielului pentru masa de Paște.

Pe parcursul săptămânii, până în Joia Mare, activitățile gospodărești continuă, fiecare membru al familiei contribuind la curățenia casei, a curții și a grădinii, în spiritul unei pregătiri atât trupești, cât și sufletești.

Joia Mare: ziua ouălor roșii și a pomenirii celor adormiți

Joia Mare, una dintre cele mai importante zile din Săptămâna Patimilor, este încărcată de o profundă semnificație spirituală și ritualică în județul Mureș. Această zi, care amintește de Cina cea de Taină și de momentul în care Iisus Hristos a instituit Sfânta Împărtășanie, este dedicată atât pregătirilor pascale, cât și pomenirii celor trecuți în veșnicie.

În gospodăriile din satele și orașele mureșene, încă de dimineață, gospodinele se ocupă de vopsirea ouălor, o tradiție păstrată cu sfințenie din generație în generație. Culoarea predominantă este roșul, care simbolizează sângele vărsat de Mântuitor pe cruce, dar în unele localități se folosesc și alte culori, pentru a marca bucuria Învierii. În paralel, se pregătește pasca, un cozonac rotund, împletit, umplut cu brânză dulce, simbol al purității și al pâinii sfinte. Pasca este dusă la biserică pentru a fi sfințită, urmând a fi consumată în dimineața Paștelui, după slujba de Înviere, potrivit Muzeului Etnografic „Anton Badea” din Reghin.

**Foto: Muzeul Etnografic „Anton Badea” Reghin**

Joia Mare este și o zi a reculegerii și a rugăciunii pentru cei adormiți. În numeroase comunități ortodoxe din județul Mureș, se păstrează obiceiul aprinderii lumânărilor la morminte, iar credincioșii împart colaci, ouă roșii și vin, întru pomenirea sufletelor celor dragi care nu mai sunt printre cei vii. Aceste gesturi ritualice reflectă respectul față de strămoși și legătura profundă dintre cei vii și cei plecați, în lumina credinței creștine că moartea este doar o trecere spre viața veșnică.

Vinerea Mare: zi de post negru și reculegere

Vinerea Mare, cunoscută și sub denumirea de Vinerea Patimilor, este una dintre cele mai solemne și tulburătoare zile din calendarul creștin, marcând răstignirea și moartea pe cruce a Mântuitorului Iisus Hristos. În județul Mureș, această zi este trăită cu profundă reculegere și evlavie, fiind păstrată cu strictețe ca zi de post aspru sau chiar post negru. Mulți credincioși aleg să nu consume niciun fel de mâncare sau băutură până la apusul soarelui, în semn de respect și doliu pentru jertfa supremă.

În bisericile ortodoxe din întreg județul, Vinerea Mare este marcată printr-o slujbă specială, slujba scoaterii Sfântului Epitaf, un obiect liturgic de mare însemnătate, constând într-o pânză brodată sau pictată, pe care este reprezentată scena punerii în mormânt a lui Hristos. Această pânză este așezată în mijlocul bisericii, într-un loc împodobit cu flori, care simbolizează mormântul Domnului.

Unul dintre cele mai impresionante momente din această zi este cel în care credincioșii trec pe sub Epitaf. Acest gest ritualic nu este doar o formă de smerenie și rugăciune, ci și un simbol al participării personale la Patimile și moartea lui Hristos, o cale spre curățire sufletească și întărire a credinței. Oamenii se roagă în tăcere, în genunchi sau în picioare, cu speranța în mântuirea promisă prin Înviere.

Vinerea Mare este, astfel, o zi a tăcerii, a meditației și a suferinței împărtășite, în care timpul pare să încetinească pentru a oferi loc unei introspecții profunde, într-un moment esențial al drumului spiritual spre Lumina Paștelui.

Duminica Învierii, sărbătoarea luminii și a speranței

În noaptea sfântă de sâmbătă spre duminică, creștinii din județul Mureș se adună cu sufletele pline de emoție la slujba de Înviere, unul dintre cele mai așteptate și încărcate spiritual momente ale anului bisericesc. Bisericile devin locuri de lumină și speranță, iar curțile acestora se umplu de credincioși care așteaptă cu lumânările aprinse să primească Lumina Sfântă, adusă simbolic din Ierusalim. La miezul nopții, preoții rostesc cu voce solemnă vestea care răsună de peste două milenii: „Hristos a înviat!”, iar credincioșii răspund cu bucurie: „Adevărat a înviat!”, salut pascal ce va fi rostit timp de 40 de zile.

Slujba este urmată de binecuvântarea coșurilor cu bucate tradiționale, pe care credincioșii le aducîn Biserică, iar apoi, în liniștea nopții, familiile se întorc acasă pentru a se așeza în jurul mesei pascale. Masa din Duminica Învierii are o semnificație aparte: este un moment al comuniunii, al bucuriei regăsirii și al recunoștinței. Se gustă din ouăle roșii, simbol al vieții și al jertfei lui Hristos, din pască și cozonac, dar și din friptura de miel, care amintește de sacrificiul Mielului Pascal.

În unele comunități din județ, precum localitatea Dumbrava, ziua de duminică nu este dedicată doar odihnei, ci și întăririi legăturilor de familie și prietenie. După-amiaza este un prilej de vizite la rude, vecini sau cunoscuți, unde se împărtășește bucuria Învierii într-un cadru cald și tradițional. Aceste obiceiuri reflectă nu doar frumusețea sărbătorii pascale, ci și coeziunea comunităților mureșene, păstrată cu sfințenie din generație în generație, potrivit Muzeului Județean Mureș.

Obiceiuri specifice Transilvaniei: stropitul fetelor

În a doua zi de Paște, tradițiile reînvie cu o prospețime aparte în comunitățile maghiare și săsești din județul Mureș, prin păstrarea unuia dintre cele mai vechi și mai pitorești obiceiuri pascale: stropitul. Acest ritual străvechi, încă viu în satele din zona Târnavelor, Reghin sau Sighișoara, are rădăcini adânci în simbolistica renașterii naturii și a purificării.

În dimineața celei de-a doua zile de Paște, băieții și tinerii din comunitate, adesea îmbrăcați în costume populare tradiționale maghiare sau săsești, pornesc în grupuri vesele spre casele fetelor. Înarmați cu sticluțe de parfum sau, în unele cazuri, cu găleți cu apă, mai ales în mediul rural, unde tradiția este respectată cu umor și entuziasm, aceștia stropesc tinerele domnișoare pentru a le „feri de ofilire”. Stropitul are o semnificație profundă: el simbolizează curățirea, reînnoirea și fertilitatea, dar și norocul în viață și în dragoste.

În schimbul acestui gest, fetele oferă băieților ouă roșii pictate sau încondeiate, prăjituri făcute în casă și uneori chiar păhărele cu băuturi tradiționale. Atmosfera este una festivă și plină de voie bună, întreaga comunitate participând la acest ritual cu implicare și mândrie, potrivit Visit Mureș. Obiceiul stropitului nu doar că menține vie moștenirea culturală multietnică a județului Mureș, dar oferă și prilejul unor întâlniri sociale care întăresc legăturile dintre generații și familii.

Astfel, a doua zi de Paște devine, în satele mureșene cu influență maghiară și săsească, o adevărată sărbătoare a tinereții, a tradiției și a convivialității, îmbinând sacralitatea sărbătorii cu farmecul autentic al folclorului transilvănean.

Tradițiile și obiceiurile din Săptămâna Patimilor și Paște din județul Mureș reflectă o sinteză între credința creștină și identitatea culturală locală. Aceste practici, transmise din generație în generație, contribuie la păstrarea unui patrimoniu cultural viu, care continuă să unească comunitățile în jurul valorilor comune.