FOTO – Ezpoziție de vestigii descoperite în Ernei, la Secţia de Arheologie a Muzeului Judeţean Mureş

Mai multe vestigii din perioada migrațiilor timpurii, găsite în zona superioară a Văii Mureșului și datând din secolele IV-VII, pot fi admirate, până la finalul lunii iunie, în Expoziția Gepidae, organizată la Secția de Arheologie a Muzeului Județean Mureș din Cetatea Târgu Mureș.

Conform specialiștilor în muzeografie, în cadrul Gepidae, majoritatea exponatelor provin de la situl din localitatea Ernei, județul Mureș, unde au avut loc săpături ample în anul 2015, în timpul excavărilor preventive, fiind descoperite 70 de morminte de-a lungul traseului centurii de ocolire pe varianta Est a municipiului Târgu Mureș.

Printre obiectele găsite în cele 70 de morminte s-au numărat și trei fibule, dintre care una de tip cicadă, însă originile acestor fibule de tip cicadă și semnificația motivului cicadei nu au fost încă clarificate în comunitatea arheologică internațională.

„Acest număr redus este cu siguranţă legat de amploarea fenomenului de redeschidere a mormintelor. Mormântul 22 conţinea o fibulă de tip cicadă, în timp ce o pereche de fibule digitate a fost găsită în singurul mormânt nederanjat, numărul 43. Singura fibulă de tip cicadă a fost recuperată din mormântul 22. Deşi nu a fost posibilă o determinare antropologică a sexului, mărgelele descoperite împreună cu fibula indică un mormânt feminin. Din cauza poziţiei sale secundare, nu este posibilă determinarea modului în care a fost purtată şi nici dacă a fost folosită în pereche sau singură. Originile fibulelor de tip cicadă şi ale motivului cicadei în general sunt încă neclare. Bijuteriile care imitau cicada au fost un obiect vestimentar popular în epoca hunică şi în perioada imediat următoare. Descoperirile funerare arată că astfel de obiecte erau purtate pe haine, în principal de femei şi fete, fie singure, fie în perechi”, se arată în catalogul expoziţiei Gepidae, în care este încorporat studiul „Valea Mureşului în epoca migraţiilor timpurii”, potrivit Agerpres.

Exemplar unic de fibulă „cu trei aripi”

Conform cercetărilor publicate în acest catalog, finanțat de Programul Magyar Géniusz 2022 și Fondul Cultural Național al Ungariei, cea mai răspândită variantă în această perioadă este fibula de tipul „cu trei aripi”, care are aspectul unei petale de floare și este întâlnită în zona Mării Negre, dar și în Europa de Est. Totuși, piesa descoperită la Ernei pare să fie un exemplar unic.

„Exemplarul din argint aurit descoperit în mormântul 22 de la Ernei aparţine grupului de fibule ‘tripartite’ sau ‘cu trei aripi’ din secolul al V-lea. Distribuţia lor geografică acoperă o arie largă, făcându-şi apariţia cel mai frecvent în regiunea centrală a Dunării şi în Crimeea şi mai rar în regiunea Mării Baltice şi în Europa de Est. În afara exemplarului de la Ernei, din Transilvania se cunosc trei fibule de tip cicadă, la Alba Iulia, Dumbrăvioara şi Floreşti-Polus Center. Fibula de tip cicadă de la Ernei este probabil o piesă timpurie a tipului cu „trei aripi” şi poate fi considerată un exemplar unic al grupului”, au apreciat autorii studiului.

Cât despre fibulele digitate din mormântul 43, acestea erau situate pe umărul drept al scheletului şi lângă clavicula stângă, sugerând că erau folosite pentru fixarea unei haine pe umeri.

„Caracteristicile principale ale celor două fibule aurite, turnate din argint sunt placa semicirculară cu trei butoni, decorată cu o pereche de benzi spiralate; arcul lat şi articulat; placa de picior decorată cu romburi concentrice şi capătul reprezentând un cap de animal stilizat. Cea mai bună paralelă pentru perechea de fibule digitate de la Ernei a fost descoperită în Crimeea, la Chersonesus, şi ambele se numără printre cele mai timpurii exemplare de fibule digitate decorate prin tehnica „Kerbschnitt” (cu motive incizate). Datorită gradului ridicat de asemănare, este probabil ca acestea să fi fost produse în aceeaşi zonă geografică (nu poate fi exclusă ideea ca ele să fi provenit din acelaşi atelier sau din mâinile aceluiaşi meşter orfevru), probabil în regiunea Dunării Mijlocii şi au reprezentat o sursă de inspiraţie la crea- rea unor fibule mai simple şi de calitate inferioară, dar cu trăsături morfologice similar”, susţin autorii catalogului.

Fusaiole antice, descoperite la Ernei

Printre piesele de mare valoare din expoziția Gepidae se află două fusaiole distincte, găsite în mormintele 23 și 43 de la Ernei. Aceste obiecte erau plasate în partea de jos a fusului, având rolul de a asigura o rotație uniformă. Specialiștii în arheologie au identificat că fusaioala din mormântul 23 este de tip biconic, asimetrică, în timp ce cea de-a doua are formă discoidală.

În teritoriul României, aceste piese sunt destul de rare, fiind descoperite fusaiole antice la Oncești – Maramureș, Pietroasele – Buzău, Hârșova, Agârbiciu – Sibiu, cele mai multe, 25 în total, fiind găsite la Cucuteni.

În expoziția Gepidae sunt prezente și mărgele (descoperite în mormintele 45 și 10 de la Ernei), un pieptene din mormântul 1 de la Ernei, o serie de schelete descoperite în această necropolă și numeroase obiecte de bijuterie, precum brățări, catarame și cercei.

Arheologii menționează că în situl Ernei-Köles-kert au fost identificate urmele mai multor așezări, datând din diferite perioade cronologice, cele mai relevante și mai numeroase descoperiri provenind din perioada migrațiilor. Conform istoricilor, Epoca migrațiilor în Bazinul Carpatic se referă, în general, la perioada de după expansiunea hunilor în Europa de Est, la sfârșitul secolului al IV-lea după Hristos, care a condus la migrații masive, în principal către teritoriul Imperiului Roman târziu. Aceștia consideră că termenul „epoca migrațiilor” este unul convențional, fiind utilizat pentru a marca diferența între anumite secvențe cronologice și având semnificații cronologice diferite în contexte variate.

Descoperiri monumentale în județul Mureș

Conform catalogului Expoziției Gepidae de la Târgu Mureș, după părăsirea provinciei romane Dacia la începutul anilor 270, în Transilvania a apărut o nouă cultură arheologică, prezentată și ea în expoziția Muzeului Județean Mureș.

Astfel, vizitatorii pot admira obiecte provenind din siturile arheologice asociate culturii cunoscute sub numele de Santana de Mureș – Cerneahov, inclusiv din cimitirul cu același nume de la Sântana de Mureș, necropola parțial excavată de la Târgu Mureș, situl Ernei-Carieră, și, după secolul al V-lea, cimitirul de la Ernei, cel mai mare din Transilvania din acea perioadă, precum și mormintele de la Sângeorgiu de Mureș.

În perioada târzie a epocii gepidice, adică în primele două treimi ale secolului al VI-lea, în zonă au fost identificate așezări la Morești, Iernut, Cipău și cimitire la Morești, Cipău și Lechința de Mureș.

„Cimitire care atestă o anumită continuitate în regiune între cultura materială din perioada gepidică şi cea avară timpurie au fost descoperite la Band şi Târgu Mureş. În acelaşi timp, acestea includ şi câteva elemente noi, apărute după cucerirea avară a Bazinului Carpatic, la sfârşitul secolului al VI-lea – prima jumătate a secolului al VII-lea”, mai menţionează autorii catalogului, se arată într-un articol Agerpres.

(L.P.)

Sursa foto: Dorina Matiș – Agerpres